Structura de cheltuieli a Camerei Deputaţilor este în general aliniată cu cea a altor parlamente din statele membre UE, însă există oportunităţi de eficientizare a activităţii, arată o analiză efectuată de PwC România.

„Acesta este primul demers independent de analiză a structurii de cheltuieli a unei instituţii publice de primă importanţă. Mă bucură faptul că specialiştii PwC au acceptat să efectueze o astfel de analiză pro bono şi sunt convinsă că principalele concluzii ale acestui raport vor fi atent analizate de conducerea Camerei Deputaţilor pentru a vedea cum şi când pot fi puse în practică. Este prin urmare un demers benefic pentru cetăţeni pentru că va duce nu doar la reduceri de cheltuieli, dar şi la creşterea calităţii actului legislativ şi îmbunătăţirea proceselor administrative”, a declarat Mihaela Stoica, deputat PDL de Neamţ, iniţiatoarea acestui proiect.

Ca urmare a măsurilor de reducere a cheltuielilor luate de autorităţi în ultimii doi ani, suma totală a plăţilor efective operate de Camera Deputaţilor s-a diminuat cu aproape 18%, de la 246 milioane RON în anul 2008, la 202 milioane în 2010. Din aceasta, cea mai mare parte (70%) o reprezintă cheltuielile de personal, în vreme ce cheltuielile cu achiziţia de bunuri şi servicii reprezintă 23%, iar investiţiile aproximativ 7%.

Bugetul Camerei Deputaţilor raportat la numărul de parlamentari este de aproximativ trei ori mai mic decât media europeană. Astfel, cheltuielile efectuate în 2010 per deputat au însumat 150.000 EUR faţă de o medie europeană de 431.000 EUR per parlamentar, în vreme ce în Germania cheltuielile depăşesc 1 milion EUR per parlamentar. De asemenea, costul anual, pentru fiecare cetăţean, al finanţării bugetului Camerei Deputaţilor este de 2,33 EUR, un cost de patru ori mai mic faţă de media europeană de cheltuieli de 8,29 EUR. În schimb, se remarcă faptul că ponderea bugetului Camerei Deputaţilor în totalul bugetului de stat este de 0,21% în România, dublu faţă de media europeană de 0,13%.

„Analiza noastră a identificat mai multe arii de eficientizare a activităţii Camerei Deputaţilor care ar putea aduce economii semnificative în următorii ani şi ar conduce totodată la optimizarea proceselor de lucru în cadrul instituţiei, la creşterea productivităţii angajaţilor şi la o mai bună definire şi monitorizare a indicatorilor de performanţă”, a declarat George Dorobanţu (foto sus), Manager, Servicii de Consultanţă, PwC România, unul dintre autorii raportului.

Raportul PwC propune 10 arii de eficientizare:

1. Separarea activităţilor privind administrarea clădirii Palatului Parlamentului
2. Înnoirea parcului auto prin încheierea unor contracte de leasing operational
3. Eficientizarea proceselor de gestiune a documentelor
4. Centralizarea procesului de achiziţii publice
5. Reducerea prin vânzare/casare a stocurilor fără mişcare
6. Implementarea unor sisteme privind monitorizarea activităţilor  suport
7. Repartizarea eficientă a spaţiilor
8. Reducerea cheltuielilor cu utilităţile
9. Definirea şi implementarea unor indicatori de performanţă
10. Eficientizarea procesului bugetar

În ceea ce priveşte procesul de gestiune a documentelor, analiza PwC  indică faptul că aproximativ 90% dintre documentele procesate în instituţiile publice din România sunt pe suport de hârtie. La rândul lor reprezentanţii Camerei Deputaţilor estimează că 40% din efortul total al angajaţilor este dedicat proceselor de gestionare a documentelor. 

Eficientizarea activităţii de gestiune a documentelor în cadrul Camerei Deputaţilor poate viza două aspecte: introducerea unui sistem electronic de gestiune a documentelor şi reorganizarea proceselor de tipărire şi multiplicare într-un sistem de centre dedicate.

Analiza PwC estimează că beneficiile rezultate în urma reducerii consumului de hârtie şi consumabile ar fi în medie de 420.000 RON/an, iar în cazul utilizării exclusive a unor echipamente economice pentru procesele de tipărire şi multiplicare (centre dedicate), reducerea realizată s-ar putea situa în jurul valorii de 1 milion RON anual (aproximativ 30% din cheltuielile anuale cu tipărirea  şi multiplicarea documentelor).

O altă arie de eficientizare o reprezintă separarea aparatului administrativ al Palatului Parlamentului de instituţia Camerei Deputaţilor. Prin crearea unei structuri administrative separate, aceasta va presta servicii către toate instituţiile din incinta clădirii pe baza unor contracte care au putea permite o definire clară a obiectivelor de performanţă. De asemenea, conducerile celor două camere ale Parlamentului ar putea fi astfel degrevate de sarcinile administrative, putându-se dedica în întregime procesului legislativ.
Un sistem de achiziţie al autovehiculelor prin intermediul leasingului operaţional ar permite Camerei Deputaţilor să-şi înnoiască parcul auto fără investiţii de capital iniţiale, putând conduce totodată la diminuarea cheltuielilor de operare pentru parcul auto. Calculele efectuate de specialiştii PwC indică faptul că reducerea de cheltuieli anuală ca urmare a introducerii sistemului de leasing operaţional ar putea depăşi 100.000 de RON. In plus achiziţionarea de autovehicule echipate cu motoare diesel ar genera economii anuale de încă 600.000 RON. Prin urmare, pe parcursul unui mandat parlamentar de 4 ani, reducerea de cheltuieli s-ar putea ridica la 3,4 milioane RON.

Analiza structurii cheltuielilor Camerei Deputaţilor a fost efectuată în perioada ianuarie-mai 2011, raportul final cu concluziile şi recomandările PwC fiind înaintat către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor la finalul lunii mai 2011. Ariile de eficientizare prezentate în cadrul Raportului  nu pot fi asimilate unor studii de fezabilitate, drept urmare este  foarte  importantă realizarea  ulterioară a unor analize de detaliu pentru ariile care vor fi considerate de interes în contextul strategiei actuale a Camerei Deputaţilor.

„Implicarea noastră în acest proiect reflectă preocuparea constantă a PwC pentru a oferi soluţii viabile de eficientizare a activităţii sectorului public. Acest demers este un prim pas important pentru România şi suntem convinşi că prin multiplicarea unor astfel de proiecte putem contribui la ridicarea standardelor de performanţă în instituţiile publice şi la economii semnificative”, a concluzionat Dan Iancu (foto dreapta), Partener, Servicii de Consultanţă pentru Afaceri, PwC România.