Conferinta de Taxe PwC Romania: Analiza impozitarii progresive a inceput de anul trecut, decizia va fi politica
Ministerul Finantelor (MF) a inceput inca de anul trecut o analiza privind impozitul progresiv, dar discutia este si una tehnica si una politica, decizia introducerii acestuia fiind pur politica, a declarat Alin Andries, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Totodata, reprezentantii MF spun ca anul 2024 nu va aduce cresteri de taxe si impozite, dar este un an al analizelor sistemului fiscal.
Despre ce noutati aduc politicile fiscale in acest an si in 2025? Cum se schimba fiscalitatea datorita tehnologiei? Ce va aduce nou pentru functia de taxe si pentru administratia fiscala? au discutat in panelul de deschidere a Conferintei Anuale de Taxe PwC Romania, moderat de Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanta fiscala si juridica: Nicoleta Circiumaru, Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Alin Andries, secretar de stat Ministerul Finantelor, Georgeta Toma, Sef Serviciu in Directia Generala de Legislatie Fiscala si Reglementari Vamale si Contabile din Ministerul Finantelor, Daniel Anghel, Partener coordonator Tax, Legal & People, Diana Coroaba Partener Tax, Legal & People, Gabriel Voicila Partener Tehnologie.
Puteti urmari conferinta aici: https://www.youtube.com/watch?v=VVo6XDRr1VY
Principalele declaratii
Daniel Anghel, Partener coordonator Tax, Legal & People
Autoritatile au avut mereu agenda orientata catre buget, in timp ce mediul de afaceri a cerut tot timpul o legislatie cat mai clara, consultari, predictibilitate.
Traditional, deciziile privind taxele au pornit de la necesitatile de acoperire a deficitului bugetar si mai rar de la o strategie fiscala de stimulare a mediului economic. De aici, lipsa de predictibilitate si de transparenta, de care vorbim la fiecare modificare a Codului fiscal si care, din pacate, continua in ciuda promisiunilor din partea autoritatilor.
Deficitul bugetar este mare si din aceasta cauza Romania se confrunta cu procedura de deficit excesiv din partea CE. Vedem ca tintele de deficit bugetar sunt: 5% in 2024, 4,7% in 2025 si 4,2% in 2026 si, desigur, principala intrebare este cum se va obtine aceasta reducere treptata. Sunt trei cai binecunoscute sau un mix al acestora: cresterea taxelor, reducerea cheltuielilor si masuri de administrare fiscala pentru o colectare mai mare a taxelor existente sau un mix al acestora. Pe prima varianta au mizat istoric autoritatile, insa rezultatele nu au fost optime.
Concluzionand, vor creste taxele si/sau vom avea o colectare mai buna? As spune ca ambele vor avea loc, dar sa speram ca accentul va cadea pe masurile administrative si ca digitalizarea ne va salva macar partial de taxe mai mari, mai ales ca efortul mediului de afaceri pentru implementarea solutiilor digitale este unul mare si nu lipsit de cost.
Dar ca sa exemplificam de ce sustin ca digitalizarea este cheia.
Totusi raman necesare anumite reglaje, calibrari ale sistemului fiscal (care a fost distorsionat de-a lungul anilor prin masuri ad hoc), dar in mod sigur colectarea mai buna a taxelor existente este cheia pentru incasari mai mari la buget si mai multa predictibilitate pentru mediul privat.
Nicoleta Circiumaru, Presedinte ANAF
ANAF continua procesul de reforma si modernizare, implementarea planurilor de eficientizare a activitatii si, nu in ultimul rand, o colaborare eficienta pe plan international si deschiderea catre bunele practici adoptate de alte state. ANAF si-a propus o serie de reforme care sa asigure atat imbunatatirea administrarii fiscale, cat si cresterea constanta a gradului de conformare voluntara la declarare si plata.
Un palier al reformelor ANAF din PNRR este cel al introducerii unui tratament fiscal adaptat in functie de riscul fiscal asociat fiecarui contribuabil si reproiectarea proceselor de administrare fiscala. In consecinta, se presupune implementarea unui sistem integrat de management al riscurilor fiscale la nivelul intregii administratiei fiscale de catre toate functiile administratiei, prin infiintarea unui sistem de identificare, planificare, evaluare si adaptare a activitatilor din procesul de administrare fiscala, in conformitate cu riscurile fiscale identificate si permanent actualizate.
Acest mare proiect Big Data are un termen de implementare din ceea ce spun specialistii de doi ani trei ani, dar pana ajungem la forma finala, lucram la anumite module intermediare care sa ne ajute sa colectam din date, sa le analizam si sa le punem in aplicare in vederea constatarilor pe care trebuie sa le facem. Aceste module au la baza configurari ale profilului de risc al contribuabililor, sunt utilizate in activitatea de control fiscal, generand actiuni de control tintite sau in timp real. Incercam sa adunam, sa colectam datele prin ponderea numarului de desk auditori raportat la numarul total de audituri efectuate de administratia fiscala.
In ceea ce priveste actiunile de control fiscal, in cadrul procesului de analiza de risc vor fi identificate domeniile de neconformare, iar actiunile de control fiscal vor fi tintite, vor privi exact contribuabilii identificati cu risc de neconformare. Domeniile de interes pentru activitatea de control fiscal sunt domeniile identificate cu risc fiscal, urmare a analizei de risc si care au un impact in reducerea grupului de TVA.
Analizele de risc efectuate au evoluat din perspectiva gradului de complexitate proportional cu volumul de date inregistrat. Ne-am gandit la suplimentarea camerelor de luat vederi in punctele de trecere a frontierelor de stat a Romaniei (...) Pentru prevenirea si combaterea evaziunii, am demarat un program complex de implicare a inspectorilor din punctele de trecere a frontierelor. Subliniem faptul ca eficienta masurilor de mai sus a fost testata prin actiunile derulate in anul 2023 si inceputul anului 2024 si au dat rezultate.
O mie de contribuabili mari au plecat de la 1 ianuarie si vor mai pleca o mie de contribuabili de la 1 iulie. Tot pentru a creste calitatea serviciilor ne-am gandit la aceste lucruri. Nu se intampla nimic rau sau nou. Toate inspectiile care se afla in derulare si toate se vor termina de organul fiscal de care a fost inceput si dupa aceea vor fi transmise noului organ fiscal eventualele decizii de impunere.
Alin Andries, secretar de stat Ministerul Finantelor
2024 este un an (...) in care nu vor avea loc cresteri de taxe si impozite, o pace fiscala din aceasta perspectiva si nu ne propunem anul acesta sa modificam semnificativ. Din perspectiva Ministerului de Finante, anul 2024 este un an foarte important, deoarece, pe de o parte, la nivelul ministerului are loc o analiza a sistemului fiscal, avem in Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si o reforma fiscala importanta. Este un obiectiv milestone care trebuie indeplinit si ne anticipam ca va fi in anul 2025.
Anul acesta va fi unul important, deoarece, fiind un an electoral, anticipatiile noastre sunt ca vor fi modificari in sensul de comportament al tuturor participantilor, atat al factorului politic, dar si al agentilor economici. Masurile pe care le-am luat in anul 2023 vor avea efectul scontat si in functie de comportamentul agentilor economici.
(...) Indiferent cat de mult le discuti, la final, cresterea de impozite sau de taxe sau introducerea de noi taxe sau eliminare de facilitati nu este, sa spunem, aplaudata de catre mediul de afaceri.
Finalul primului trimestru este un moment important, fiindca vom vedea care sunt efectele (masurilor fiscale n.r.) si daca efectele previzionate sau efectele obtinute sunt in linie cu efectele previzionate.
Aceasta analiza (a impozitului progresiv n.r.) a inceput de anul trecut si trebuie sa mentionez (...) ca genul acesta de analiza are loc in mod continuu, fiindca sistemul economic, mediul de afaceri este unul foarte, foarte dinamic si noi trebuie sa ne adaptam si sa identificam zonele in care trebuie sa intervenim. Reforma fiscala pe care ne-am asumat-o are doua componente. Are o componenta de eliminare sau diminuare a distorsiunilor generate de un cadru fiscal sau, altfel spus, sa cream un cadru fiscal mai eficient, mai echitabil. Si aici am inceput acest proces prin eliminarea unor facilitati sau distorsiuni, ceea ce va genera un efect pozitiv din perspectiva cresterii veniturilor fiscale, dar si din perspectiva, sa spunem, unui mediu concurential mai echitabil. In al doilea rand, intotdeauna discutia intre cota unica sau impozit progresiv este o discutie si tehnica, este si o discutie, sa spunem, politica. La nivelul Ministerului Finantelor noi avem aceasta analiza. Am discutat pe intreg parcursul, deoarece consultanta oferita de Banca Mondiala, care s-a finalizat printr-un raport, face o analiza a sistemului fiscal si ofera cateva alternative.
In momentul de fata, noi avem, pe partea de venituri, impozitarea veniturilor persoane fizice, doua strategii sau doua obiective: pe de o parte, si am inceput de anul trecut eliminarea acestor facilitati excesive sau distorsiuni din perspectiva sectoriala, fiindca, desi credem ca politica fiscala este o politica foarte importanta, nu credem ca este o solutie sau un panaceu pentru orice problema structurala. De prea multe ori, in trecut, politica fiscala a fost utilizata pentru a diminua anumite probleme structurale in diferite sectoare de activitate. In al doilea rand, aceasta este o problema si de regandire a sistemului fiscal, tinand cont de nivelul de dezvoltare economica a Romaniei. In momentul de fata avem sistemul progresiv sau taxa unica. Mai avem si analiza din perspectiva impozitarii muncii versus impozitarea capitalului. Pe de o parte, impozitarea muncii, tinand cont de toate contributiile obligatorii in Romania, este mai ridicat decat in alte state europene, iar din perspectiva impozitarii capitalului sau a averii, se spune, inclusiv a proprietatii, nivelul de impozitare este mai redus decat media europeana. De asemenea, discutam despre legislatie cu privire la impozitul pe proprietati. Dupa cum foarte bine stiti, avem o lege adoptata care prevede trecerea de la sistemul anterior la un sistem bazat pe valoare de piata.
Pe de alta parte, cum sa spun, va fi o decizie pur politica si nu as vrea sa intru in dezbatere ce directie va castiga. Noi vom oferi si rolul nostru este sa oferim fundamentarea tehnica conform atributiilor si conform planului de guvernare. Ministerul de Finante este responsabil de politica fiscala si avem ca obiectiv, pe de o parte, o analiza, pe de alta parte, crearea unui sistem fiscal mai echitabil si mai eficient.
Georgeta Toma, Sef Serviciu in Directia Generala de Legislatie Fiscala si Reglementari Vamale si Contabile din Ministerul Finantelor
Din perspectiva celor doua impozite (impozit pe profit si impozit pe venitul microintreprinderilor), mai avem inca pasi de facut pentru zona de microintreprinderi, pentru ca cele doua teme, sa spunem, relevante din perspectiva cererilor de plata, respectiv reducerea plafonului, trebuie sa continue si, de asemenea, avem o masura in zona cotei de impozitare, unde ati vazut ca a fost facut deja un prim pas, in sensul in care pentru microintreprinderile cu anumite domenii de activitate, dar si cu un nivel al veniturilor realizat in anul curent, mai mare de 60.000 de euro, avem deja o cota mai mare fata de cota, sa zicem, standard, la microintreprinderi. Pe de alta parte, in zona impozitului pe profit au ramas cumva cele doua facilitati pe care le avem in zona cercetarii, dezvoltarii si a profitului reinvestit. In ceea ce priveste cercetarea, dezvoltarea, se afla in analiza operationalizarea acestei facilitati.
Anul acesta e un an de analize si de aducere a unor clarificari mai mult in zona, sa spunem, secundara de reglementare si nu neaparat pe partea de lege.
Trebuie sa recunoastem ca in impozitarea directa avem mai multe impozite sectoriale, sa spunem asa, si avem si acest impozit minim pe cifra de afaceri. Dupa cum ati vazut, solutia de integrare a acestui impozit, in primul rand, daca vorbim de regula standard. Aceasta a fost intentia de reglementare: impozit pe profit. (...) In situatia in care in 2024 suntem in zona de impozitare minima, de 15%, ca avem mai multe minime, sa spunem asa, nationale, internationale, deci daca entitatea respectiva constitutiva din Romania plateste in locul impozitului pe profit, impozitul minim pe cifra de afaceri, dupa formula binecunoscuta, acesta este impozitul acoperit.



























































