Impozitul minim pe cifra de afaceri, impozitul minim global, limitarea facilitatilor pentru angajati, Ro e-factura, RO e-transport sunt doar cateva dintre provocarile carora trebuie sa le faca fata companiile la nivel fiscal si financiar in acest an. Despre cum pot sa faca fata noilor reglementari si cerinte de raportare si ce solutii au pentru a reaseza pachetele salariale si a-si motiva angajatii, au discutat la Conferinta Anuala de Taxe PwC Romania Andreea Mitirita, Partener Tax, Legal & People, Cristina Fuioaga, Director, Ruxandra Popescu, Director, Inge Abdulcair, Director si Anca Macovei, Director.

Inregistrarea discutiei din al doilea panel al conferintei poate fi vazuta aici: https://youtu.be/F-z4lBOZHvw?si=tKHT1b-XbDCqh-_8

Principalele declaratii:

Andreea Mitirita: Companiile trebuie sa reflecte contabil  in situatiile financiare potentialul impact al impozitului minim global, incepand cu 2024

Impozitul minim global (Pilonul 2) are ca scop combaterea fenomenului de transfer al profiturilor dintre jurisdictii, precum si a concurentei intre tari prin politici fiscale agresive. Prin implementarea acestui impozit  se va aplica o cota minima de impozitare de 15%, in fiecare tara, pentru companiile dintr-un grup care are un total al veniturilor consolidate de cel putin 750 de milioane de euro.

In Romania, cota efectiva de impozitare se determina cumulat prin impartirea impozitelor platite de toate entitatile din Romania ale grupului respectiv (adica impozit pe profit sau impozit pe cifra de afaceri), la profitul contabil al acelor entitati. Orice impozit statutar mai mare impartit la profitul contabil va creste evident cota efectiva de impozitare care este comparata cu 15%. Desi cota nominala de impozitare a profitului in Romania este de 16%, in functie de diverse ajustari specifice si facilitati fiscale, cota efectiva de impozitare poate ajunge sub nivelul impozitului minim global de 15%.

Observam ca aplicarea acestui impozit necesita o analiza in mai multi pasi a legislatiei nationale, directivelor europene si a regulilor OECD. Analiza acestor Implicatii la nivelul grupului de companii inseamna un efort semnificativ din partea departamentelor fiscale, financiare si nu numai, pentru care trebuie planificate si alocate resurse semnificative.

Unul dintre cei mai importanti pasi este estimarea impactului acestui nou impozit. Inainte de a-l declara si plati, companiile trebuie sa reflecte contabil mult mai devreme un potential impact in situatiile financiare, incepand cu cele ale anului 2024. Acest exercitiu de estimare este unul foarte complex din mai multe motive. In primul rand deoarece calculul sau ce nu poate fi usor automatizat si trebuie sa tina cont de specificul grupului de companii si de multitudinea de reguli ale Pilonului 2. In al doilea rand trebuie stabilit care date financiare sunt folosite: datele anului anterior sau datele previzionate pentru 2024 (datele financiare ale anului 2024 nefiind disponibile in timp util).

Cristina Fuioaga: Ce trebuie avut in vedere la calculul impozitului minim pe cifra de afaceri

Voi puncta cateva noutati privind determinarea impozitului minim pe cifra de afaceri care au fost reglementate de legislatie ulterior modificarii Codului fiscal, prin alte acte normative. O importanta si mai mare vor avea politicile contabile de recunoastere a veniturilor si a cheltuielilor intrucat influenteaza in mod direct calculul impozitului minim.

Astfel, o noua prevedere expresa spune ca fiecare participant din cadrul unui grup de societati trebuie sa calculeze impozit minim daca grupul depaseste la nivel consolidat pragul cifrei de afaceri de 50 de milioane de euro (chiar daca individual, societatile nu depasesc acest prag).

Un alt aspect care merita retinut este ca la calcularea impozitului minim pe cifra de afaceri nu sunt incluse investitiile sau amortizarile legate de magazine, spatii de depozitare, spatii comerciale, care pentru unele societati reprezinta investitii destul de importante.

Incepand cu anul 2024 pierderile vor putea fi reportate doar pe o perioada de 5 ani. Desigur, este o modificare in dezavantajul contribuabililor si, de asemenea, pierderea, atat cea curenta, cat si cea reportata, se poate utiliza in limita a 70% din profitul impozabil al perioadei. Deci nu se aplica 70% la valoarea pierderilor, ci la profitul impozabil din perioada. Practic, intentia legiuitorului este ca societatile in aceasta situatie sa achite impozit pe profit la cel putin 30% din valoarea bazei impozabile.

De asemenea, avem un nou prag de deductibilitate pentru costurile excedentare ale indatorarii, acela de 500 mii euro pentru imprumuturi de la persoane afiliate. Pragul care exista anterior, de 1 milion euro, a ramas si se aplica cumulativ pentru imprumuturi atat de la parti afiliate, cat si terte parti.

Recomandam o atentie deosebita functiei fiscale si implementarea de masuri preventive (proceduri financiar-fiscale, controale interne de audit fiscal, revizuiri fiscale periodice) pentru a naviga mai usor printre modificarile legislative si a fi pregatiti in eventualitatea unui control.

Ruxandra Popescu: Sunt multe facilitati fiscale inca in vigoare pentru angajati care merita o analiza atenta

Cand vorbim despre fiscalitate, trebuie sa avem in vedere doua directii: una sa ne asiguram ca ce avem implementat este corect implementat, este in pas cu modificarile, ca nu exista deficiente si ca sunt la curent cu tot ce trebuie urmat. Si a doua abordare este de a explora solutii noi, facilitati care exista in legislatie, dar pe care nu le-am aplicat din diverse motive.

Sunt multe intrebari care apar atat din partea angajatilor cat si a angajatorilor, de exemplu:  Care sunt beneficiile care ar fi apreciate de catre angajatii nostri? Care sunt taxele datorate daca imi aleg anumite beneficii? Care ar fi costul companiei? Cum ne asiguram ca indeplinim conditiile de forma in cazul unui control fiscal?

Sunt multe facilitati fiscale inca in vigoare pentru angajati si am considerat utila impartirea lor in patru mari categorii: beneficiile care intra in plafonul de 33% din salariul de baza lunar – adica acele beneficii pentru care trebuie sa testam doua limite pentru a asigura exceptarea de la impozitare: limita individuala  calculata anual, cum ar fi 400 euro pe an pentru abonamentele medicale sau contributiile la fondurile private de pensii, sau castigul mediu anual utilizat pentru bugetul asigurarilor sociale  pentru contravaloarea serviciilor turistice, dar si limita de 33%, calculata lunar cumulat pentru toate beneficiile ce intra in aceasta categorie.

A doua categorie este cea a beneficiilor reglementate prin legi speciale. Aici avem tichete de masa, tichete de vacanta, tichete culturale, tichete de cresa – valoarea lor este revizuita periodic prin amendamentele la legile speciale.

Exista a treia categorie de beneficii cu tratament fiscal favorabil, de exemplu planurile de actiuni de tip stock options (SOP), cadourile in bani si inn natura pentru anumite ocazii speciale, contravaloarea transportului sau diferite forme de ajutoare, prevazute in regulamentele interne sau in contractele de munca.  

Nu in ultimul rand exista scutirea de impozit pe venit pentru angajatii implicati in activitatea de cercetare-dezvoltare. Facilitatea are doua componente: cea aplicabila la calculul impozitului pe profit sub forma unei deduceri suplimentare – si aici ar trebui analizat in ce masura isi mai poate atinge scopul  in contextul introducerii impozitului pe cifra de afaceri – si cea de-a doua componenta: scutirea la impozit pe venit care se aplica intregului venit obtinut de angajat din activitatea de cercetare-dezvoltare, fara limitare.

Inge Abdulcair: Punctul culminant pentru e-Factura va fi 1 iulie 2024

Din cauza complexitatii, alte state, Polonia, Franta, Germania, au decis in mai multe randuri sa amane data de implementare a facturarii electronice. In Romania, acest proces a mers intr-un ritm accelerat astfel incat inevitabil apar multe intrebari si neclaritati.  

Facturarea electronica este obligatorie incepand cu 1 ianuarie 2024, dar punctul culminant pentru implementarea este 1 iulie 2024, data de la care nu va mai fi acceptata nicio alta forma de transmitere a facturilor, in afara de transmiterea electronica prin SPV, sistemul e-Factura pentru tranzactiile B2B locale.

Regimul de sanctiuni va fi gradual. In primul trimestrul beneficiem de o perioada de gratie si nu exista sanctiuni, dar autoritatile fiscale au confirmat ca facturile din trimestrul 1 trebuie transmise retroactiv prin SPV, avand in vedere ca obligatia e-Factura intervine de la 1 ianuarie 2024. Ulterior, sanctiunile vor fi aplicate in doua etape. De la 1 aprilie 2024 sunt fixe si doar la nivelul furnizorului. Dar cele semnificative vor intra in vigoare la 1 iulie 2024 si vizeaza atat furnizorul, cat beneficiarul si vor reprezenta 15% din valoarea facturii.

Pentru a ne asigura ca sistemele societatilor sunt pregatite la data de 1 iulie 2024, exista 3 pasi care trebuie parcursi:
Analiza datelor din sisteme cu privire la tipurile de parteneri si operatiuni, pentru a stabili facturile care intra in scopul e-Factura si definirea regulilor de transformare a datelor pe formatul e-Factura (e.g. reguli de sintaxa si semantice);
Selectarea si implementarea unei solutii tehnice e-Factura pentru a avea o administrare facila a facturilor emise / primite, avand in vedere ca administrarea manuala a acestui proces nu va fi o optiune pentru companiile care au volume mari de facturi;
Testarea tipurilor de facturi emise, respectiv primite de societate pentru a identifica si rezolva eventualele erori.

Anumite aspecte care au fost relevante pentru mediul de afaceri au fost clarificate din partea Ministerului de Finante sau ANAF, ca de exemplu facturile emise de beneficiari in numele si pe seama furnizorilor, facturile duplicat, exceptarea unor anumite tipuri de operatiuni. Raman totusi numeroase aspecte practice sau legislative care ar trebui clarificate cat mai repede in perioada care urmeaza, si anume faptul ca mediile de testare si de productie nu sunt identice si complet operationale; transmiterea facturilor prin sistemul EDI; lipsa de aliniere intre legislatia nationala, standardul european, RO-CIUS si standardul UBL ce implica dificultati in maparea tranzactiilor si implementarea regulilor; lipsa unei documentatii tehnice complete cu mentiunea tuturor erorilor existente.

Anca Macovei: Ce trebuie sa stim despre raportarile RO e-Transport, CBAM si CESOP

Anul 2024 este anul digitalizarii, fie ca vorbim despre noi obligatii de raportare care au fost implementate de Romania, fie despre masuri impuse de Comisia Europeana. Recent ANAF a extins obligatia de raportare in sistemul RO e-Transport prin includerea transporturilor rutiere internationale de bunuri, in plus fata de transporturile rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul Romaniei.

Prin urmare, este obligatoriu sa detinem un cod UIT pentru transporturile rutiere internationale de bunuri, respectiv daca suntem beneficiarul unei achizitii intracomunitare, furnizor intr-o livrare intracomunitara de bunuri, destinatar pentru importuri, expeditor pentru exporturi sau depozitar pentru bunurile in tranzit pe teritoriul Romaniei, va trebui sa obtinem codul UIT. Dupa 1 iulie 2024, lipsa unui cod valabil UIT atrage sanctiuni semnificative, amenzi care variaza intre 20.000 si 100.000 de lei, precum si confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

In sistemul e-Transport trebuie sa transmitem anumite date privind transporturile noastre de bunuri, inclusiv date despre expeditor, beneficiar, denumire, cantitate, contravaloare, locurile de incarcare si descarcare, mijlocul de transport (numarul de inmatriculare al masinii), data declarata pentru inceperea transportului pe teritoriul Romaniei. Toate aceste date, intr-o structura fixa, in format xml, astfel incat sistemul RO e-Transport sa ne atribuie acel cod UIT, pe care il transmitem transportatorului, dar pe care il si arhivam.

Tot recent au mai aparut alte doua obligatii de raportare. Prin CBAM – Mecanismul de ajustare a carbonului la frontiera se doreste reducerea impactului asupra mediului inconjurator prin impunerea unor cerinte stricte, atunci cand vorbim despre bunuri produse in tari terte si considerate de Comisia Europeana ca fiind intens poluante: ciment, fier si otel, aluminiu, ingrasaminte, electricitate, hidrogen. Vorbim din nou de un xml si de date trimise catre autoritatile fiscale. Suntem deja in perioada de tranzitie, care se va termina in decembrie 2025, in care totusi avem raportari trimestriale, dar si sanctiuni.

CESOP – Sistemul electronic central de informatii de plata este o alta raportare care vine din partea Comisiei Europene. Va incepe in aprilie si se refera la declararea detaliilor platilor transfrontaliere catre autoritatile fiscale. In momentul de fata nu avem o legislatie locala, directiva UE trebuia transpusa de la inceputul anului, motiv pentru care impotriva Romaniei a fost inceputa o procedura de infringement.