In ultimul meu articol am vorbit despre pericolul care ne pandeste cand emitem mesaje comerciale ce ar putea fi considerate nesolicitate. Si cand va sfatuiam cum sa va feriti de plangeri in acest sens, nu ma refeream doar la clientii vostri sau la destinatarii unei campanii de marketing (foarte multi dintre voi au afirmat ca acestia nu ar depune niciodata plangeri in acest sens), cat mai ales la cei care ar dori sa va faca rau si care, printr-o simpla sesizare, pot pune in miscare un intreg tavalug de controale si verificari pe care cu siguranta nu vi le doriti. Pe langa amenzi (deloc de neglijat), cel mai neplacut aspect la orice control al organelor este blocarea activitatii societatii pe perioada in care sunteti nevoiti sa dati explicatii si sa produceti sumedenia de acte in justificarea raspunsurilor voastre.

Inceperea unei afaceri de succes presupune, pe langa standardele de calitate a produselor sau a serviciilor oferite, si alegerea semnului distinctiv sub care acestea sa fie oferite consumatorului, semn capabil de a le identifica si de a le diferentia de alte produse sau servicii similare/identice existente in piata.
Inaintea inceperii activitatii si a campaniei de promovare, comerciantul isi poate alege marca pentru a-i reprezenta afacerea in relatiile cu clientii dar si cu ceilalti comercianti.

Desi alegerea marcii este lasata la latitudinea comerciantului, totusi aceasta trebuie sa tina cont de anumite aspecte pentru ca marca sa nu fie refuzata la inregistrare.

Sunt tot mai multe voci in ultima vreme care afirma ca rolul chief marketing officer-ului (CMO) a murit. Un astfel de necrolog poate parea oarecum exagerat, insa are sens. Rolul traditional al CMO-ului este sub stare de asediu.

In ziua de astazi, consumatorul este cel care detine controlul si are pretentia sa i se ofere o experienta unitara, indiferent daca e vorba de cumpararea unui smartphone, de cazarea intr-un hotel sau de stabilirea unei programari la o clinica medicala. In lumea digitala a prezentului, conectata permanent, oriunde si oricand, consumatorul vrea sa primeasca ceea ce isi doreste si atunci cand isi doreste. Iar, daca nu reuseste sa obtina ceea ce vrea, el va spune tuturor prietenilor sai si tuturor followers-ilor de pe retelele sociale ce crede in legatura cu asta.

Autor: Oana Nica (foto), Supervisor, Business Development, EY Romania

In era big data, companiile dintr-o multitudine de industrii resimt tot mai acut nevoia de a colecta informatiile cele mai relevante referitoare la afacerile lor. Ele vor sa gaseasca o modalitate de a putea lua decizii bazandu-se pe informatii corecte, la momentul potrivit. Pentru a realiza acest lucru, se impune crearea de sisteme care sa poata transforma datele colectate in informatii pe baza carora sa se genereze actiuni care sa aduca beneficii afacerii.

Cateva dintre aceste beneficii ar putea fi:

Agitatia economica din ultima perioada a consacrat in mediul economic si financiar un cuvant care pana acum cativa ani era relationat aproape exclusiv cu companiile de stat: restructurarea. La aceasta s-a adaugat turbulenta creata de aparitia meteorica a codului insolventei care, chiar daca acum nu mai este in vigoare, a oferit o imagine a cadrului legal in materie de insolventa pe care legiuitorul intelege sa-l promoveze.

Desi insolventa se anunta in ultima vreme tot mai mult ca o necesitate si chiar ca singura metoda eficienta prin care o societate se poate restructura, cred ca restructurarea trebuie privita ca un proces de sine statator,

Majoritatea dintre Dvs cunosc (daca nu cumva au si folosit in mesajele proprii!) asa-zisul “disclaimer” de forma:
Mesajul nu poate fi considerat spam, deoarece, in acord cu prevederile Legii nr. 365/2002, contine toate informatiile de contact ale expeditorului precum si modalitatea de a refuza pe viitor receptionarea acestor mesaje. Adresa dvs. de e-mail fie a fost obtinuta in mod direct ca urmare a unor corespondente anterioare sau deoarece sunteti un client/furnizor al companiei noastre sau a fost selectata dintr-o baza de date la care ati subscris, fie a fost facuta publica de catre dvs. fie prin afisari cu caracter publicitar intr-un ghid de afaceri sau in cadrul unei intalniri de afaceri. Apreciem si intelegem intimitatea dumneavoatra si ne cerem scuze daca acest mesaj a ajuns din greseala la dumneavoatra. Daca doriti sa nu mai fiti contactat de noi pe viitor va rugam sa dat un reply acestui email cu subiectul DEZABONARE. Va multumim!

Atunci cand cream o marca este important chiar de la momentul de inceput sa se aiba in vedere atat aspecte care tin de obtinerea protectiei cat si de functia, conditiile si folosirea ei in mod concret. Faptul ca dobandirea unei protectii are loc prin parcurgerea unei etape administrative in fata OSIM este un aspect bine-cunoscut, iar informatii concrete in acest sens se pot gasi foarte usor, pornind chiar de la pagina de internet a acestei autoritati.

Insa, in afara de aceste informatii generale sunt o serie de aspecte importante pe care un potential solicitant sau utilizator de marca ar trebui sa le aiba in vedere, pornind chiar de la fundamentul protectiei unei marci, care il constituie necesitatea de a asigura ordinea in relatiile dintre concurenti si de a asigura informarea si protectia consumatorilor prin permisiunea recunoscuta agentilor economici de a-si identifica produsele sau serviciile intreprinderilor lor si de a le deosebi de cele ale concurentilor, prin folosirea acestor semne.

92% dintre directorii generali ai companiilor din Romania sunt preocupati de cresterea poverii fiscale, iar 86% dintre acestia se tem de raspunsul Guvernului la problema deficitului bugetar, arata rezultatele studiului PwC Romania CEO Survey 2014. Acesta este al doilea cel mai ridicat nivel de ingrijorare inregistrat la nivel global, dupa cel din Franta, acolo unde toti directorii de companii au mentionat problema cresterii poverii fiscale drept principala amenintare pentru afacerile companiilor pe care le conduc, si mult peste media globala de 70%.

In acelasi timp, 92% dintre directorii generali din Romania cred ca firmele ar trebui sa-si plateasca „partea corecta” de impozite si taxe. 84% dintre respondenti cred ca firmele multinationale ar trebui sa-si publice informatiile referitoare la venituri, profituri si impozitele si taxele platite pentru fiecare tara in parte in care opereaza, iar 80% sunt de acord ca autoritatile fiscale din intreaga lume sa comunice intre ele informatiile fiscale pe care le au referitor la companii.

Autor: Constantin Magdalina (foto), Knowledge Management, EY Romania

In conditiile numerarului deficitar, problema multor companii romanesti este, in continuare, cautarea unor solutii eficiente de consolidare a fluxului de numerar.

Chiar si in contextul recentei relaxari a creditarii din partea bancilor comerciale din Romania, finantarea bancara nu este inca o sursa de numerar accesibila pentru multe IMM-uri. Cu accesul la finantare redus, companiile in deficit de numerar conteaza de multe ori pe amanarea rambursarii datoriilor prin refinantarea acestora pana cand conditiile se vor imbunatati.

Autor: Miruna Enache (foto), Partener, Asistenta Fiscala, EY Romania

Criza economica si efectele ei inceteaza sa mai fie un subiect fierbinte in Romania in 2014. Economistii sunt mai optimisti in ceea ce priveste cresterea economica in Zona Euro. Stimulii luati in considerare pentru impulsionarea cresterii economiilor nationale sunt cresterea exporturilor si a investitiilor. In egala masura, cresterea fiscalitatii prin introducerea de noi taxe si proceduri administrative aditionale poate incetini cresterea economica.

Un raport al KPMG dezvaluie profilurile fraudatorilor si tendintele fraudei in mediul corporativ

Cartea alba a KPMG ‘Profiluri globale ale fraudatorului’ prezinta in detaliu trasaturile fraudatorilor identificate prin examinarea a 596 de cazuri de frauda investigate de firme membre ale retelei KPMG la nivel mondial, inclusiv cazuri din Romania.

In aceasta perioada turbulenta din punct de vedere economic, companiile si investitorii trebuie sa constientizeze diversitatea fraudatorilor. Cine comite frauda? Care sunt caracteristicile de observat? Profilul global realizat de KPMG reflecta ca fraudatorul este, deseori, angajat al organizatiei-victima (61 de procente), colaboreaza pe ascuns cu altii (70 de procente) si a fost angajat de organizatia-victima de mai mult de sase ani inainte de a comite o frauda (42 de procente).