O solutie definitiva a instantei de judecata prin care se suspenda efectele unei decizii de impunere emise de catre Directia Generala Antifrauda Fiscala (DGAF), ca urmare a verificarii documentare, pune sub semnul intrebarii legalitatea actului administrativ-fiscal suspendat in aceasta cauza si insasi modalitatea prin care DGAF si-a exercitat noile atributii de efectuare a verificarii documentare.

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) s-a pronuntat si a respins, din nou, cu unanimitate de voturi, prin decizie definitiva si general obligatorie, exceptia de neconstitutionalitate in ceea ce priveste prevederea Ordonantei nr. 16/2022 privind  “supra-taxarea” contractelor de munca cu timp partial. Potrivit prevederilor acesteia, contributiile de asigurari sociale datorate pentru contractele cu norma de munca redusa nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de baza minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care acestea se datoreaza. Odata cu anuntul deciziei CCR, s-au intensificat dezbaterile pe subiect si pentru ca asteptarile mediului de afaceri erau, in cea mai mare masura, pentru o decizie in sensul revenirii la forma anterioara a taxarii in cazul acestui tip de contracte (adica pro-ratat in functie de venitul aferent normei de munca reduse).

Este intrebarea fireasca care se naste in contextul demararii unor ample actiuni de control ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) in acest an, pentru a depista eventuale cazuri de neconformare in declararea veniturilor persoanelor fizice. Planurile de control ii vizeaza, in principiu, pe rezidenti, dar actiunile au ajuns si la nerezidenti, care au fost supusi verificarilor situatiei fiscale din perspectiva impozitului pe venit. Cui anume i se aplica, de fapt, acest control?

Trusted Advisor Strategy & Finance, compania romaneasca de contabilitate si strategie financiara, condusa de Ioana Arsenie, strateg financiar, a realizat o analiza a celor mai accesate servicii financiare de catre IMM-uri, pe parcursul acestui an.

Din datele companiei, rezulta ca mai mult de 60% dintre companiile romanesti au cerut servicii de fiscalitate, 30% au fost interesate de catre servicii de constructie bugetara si strategie de pret si doar 10% dintre IMM-uri au folosit implementarea de instrumente financiare, precum Simulatorul de Business.

1. Introducere
In prezent, Bucurestiul se afla intr-un moment dificil din punctul de vedere al reglementarilor urbanistice, care au parcurs o adevarata odisee, fiind suspendate judiciar si administrativ, ca apoi unele dintre ele sa sfarseasca prin a fi anulate definitiv de instantele de contencios administrativ. Simptomele nelegalitatii s-au instalat incet, dar sigur, incepand cu dezvoltarea haotica a mai multor constructii si pana la constatarea la nivel de autoritate administrativa si de instanta a acestor nereguli. Anularea in prima instanta acum cateva luni a planului urbanistic general („PUG”) al Bucurestiului a produs o fisura potential majora in structura de rezistenta a reglementarilor urbanistice la nivelul capitalei.

Suntem la sfarsitul lunii noiembrie, si mai este foarte putin pana la sfarsitul anului 2022. Pentru firme, si pentru specialistii din departamentele lor financiar-contabile, luna decembrie este o luna in care se fac calcule si se decid atat ultimele achizitii din bugetele pe 2022, cat si alocarea de sume din profituri pe destinatii de interes pentru societate sau pentru actionari.

Activitatile de tipul remuneratiilor administratorilor, directorilor si membrilor consiliilor de administratie – persoane fizice – sunt taxate similar contractelor de munca. La nivelul UE, insa, lucrurile s-ar putea indrepta intr-o noua directie. Deciziile recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) par sa indice o schimbare de abordare privind aplicabilitatea TVA.

Cum sunt ele tratate in prezent?

Din perspectiva impozitului pe venit si a contributiilor sociale obligatorii, legislatia fiscala din Romania incadreaza, fara niciun dubiu, acest tip de remuneratii ca venituri asimilate salariilor.

Atunci cand companiile decid promovarea specialistilor in rol de manager, de fapt isi decid viitorul. Este o afirmatie tare care ar putea fi considerata excesiva tinand cont de cum arata statisticile: doar 2 din cei 5 promovati vor ramane peste 5 ani si doar 1 din 10 vor ramane ca sa fie in top managementul companiei. Insa, pana sa plece, managerii debutanti au de trecut provocarile inceputului.

Competitia pentru forta de munca determina angajatorii sa caute diverse metode sa atraga, sa retina si sa recompenseze personalul performant. Recompensarea angajatilor in instrumente de capitaluri, in plus fata de pachetul salarial si beneficiile uzuale, a inceput, din aceste motive, sa prinda tot mai mult teren. Conform studiului salarial PwC Paywell Romania, 10% dintre companiile respondente folosesc deja aceasta solutie care poate fi realizata prin aderarea angajatilor la planuri de tip Stock Option Plan (SOP), Restricted Stock Unit (RSU) Plan, Employee Stock Ownership Plan (ESOP) si altele asemenea.

Cifrele trebuie actualizate continuu, iar proiectiile financiare adaptate chiar mai des. Ce se schimba in acest an?

Companiile incep sa pregateasca bugetele pentru 2023. Recomandam sa fie respectate cateva principii si rutine de lucru:

• Realizarea unei analize riguroase, o analiza factoriala la fiecare capitol bugetar cu pondere semnificativa. Este foarte important ca rezultatele acestui an sa fie intelese foarte bine, pe cauze si factori.

Aproximativ 70% dintre contribuabilii chestionati in cadrul unui sondaj EY Romania despre controalele fiscale se plang de volumul mare de documente solicitat de catre inspectori si peste 57% considera ca acestea nu sunt analizate cu atentia necesara. Acest sondaj realizat de EY Romania a inclus 75% mari contribuabili, 15% contribuabili mijlocii si 10% contribuabili mici.