1. Prolegomena
[1] The end of year 2021 marked the 10th anniversary of the enactment of EU Regulation No. 1227/2011 of the European Parliament and of the Council of 25 October 2011 on wholesale energy market integrity and transparency (hereafter “REMIT” or “the Regulation”).  On this occasion, the 5th REMIT Forum was organized as a series of virtual events on 25, 26 and 28 October 2021 (“2021 REMIT Forum”). The introductory webinar to REMIT and the main plenary session were followed by special interest groups sessions on data, reporting and technology as well as on the 6th Edition of ACER Guidance on the application of REMIT (“ACER Guidance”).  Conclusions of the 2021 REMIT Forum will be revealed in different contexts throughout our own series of articles aimed at marking the occasion.

Pe masura ce conflictul din vecinatatea Romaniei se prelungeste ia amploare impactul pe care il produce sub aspect umanitar si de mediu. Semnele impactului climatic se inmultesc si se amplifica pe masura ce sunt distruse din ce in ce mai multe depozite de munitii si de combustibil, iar amenintarea distrugerii centralelor nucleare sau chiar folosirea armelor strategice planeaza in continuare.

Pe de alta parte, de multi ani, la nivel de state si de companii se iau angajamente de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Pietele de capital includ riscul de crestere al emisiilor de CO₂ ca factor de luat in considerare pentru investitori in stabilirea preturilor activelor tranzactionate, iar Net Zero este dezideratul despre care se vorbeste din ce in ce mai des, deoarece emisiile de CO₂ sunt inca generate, dar trebuie compensate cu aceeasi cantitate de energie verde in alta parte. Totalul net al emisiilor este atunci zero.

Odata cu aparitia Legii 129/ 2019 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului (AML)  a aparut si obligatia pentru entitatile raportoare din categoria companiilor foarte mari de a-si audita propriile Norme, Proceduri, Politici si Mecanisme de control intern in domeniul AML.

Auditorii financiari au regasit in aceasta prevedere legala o oportunitate de extindere a activitatilor lor.

Notarii au obligatia, potrivit unei prevederi recent introduse in Codul Fiscal, sa declare semestrial autoritatii fiscale teritoriale toate tranzactiile de proprietati imobiliare, chiar si pe cele sub pragul impozabil de 450.000 de lei, efectuate de persoanele fizice din patrimoniul personal. In acest fel, autoritatile fiscale vor avea instrumentele necesare pentru a verifica tranzactiile si a le recalifica in activitati independente, acolo unde situatia o impune. Ceea ce se va traduce prin impozite mai mari platite de cei in culpa, la care se vor adauga dobanzi si penalitati de intarziere. Cine sunt principalii vizati?

Conceptul „agile” a aparut in 2001 in industria de IT, plecand de la constientizarea faptului ca middle managementul era prea mult preocupat de retentia angajatilor si prea putin preocupat sa le faciliteze succesul.

Agile a depasit limitele industriei de software, ca sa ajute angajatii dintr-o serie de profesii si industrii sa devina mai eficienti si mai productivi.

Dezvoltarea unei perspective asupra leadership-ului bazata pe principiile agile a venit ca o consecinta fireasca a verificarii lor in practica.

Companiile au la dispozitie, de doi ani deja, pe langa planurile de actiuni asa numitele „Stock Option Plans”, un alt instrument ce le poate ajuta sa se diferentieze pe piata, sa atraga si sa-si pastreze angajatii – schema de pensii ocupationale. De ce nu il folosesc? Din lipsa de claritate a cadrului fiscal si, pana de curand, din lipsa unui administrator autorizat de fonduri de pensii ocupationale.

Cadrul legal care reglementeaza sectorul energiei electrice a suferit modificari semnificative in urma adoptarii la sfarsitul anului 2021 a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 143/2021 (Ordonanta 143) si Ordinului ANRE nr. 137/2021 (Ordinul 137). Printre aceste schimbari, doua categorii au o importanta extrem de mare pentru producatori, astfel cum vom detalia mai jos.

Recuperarea profitabilitatii este o misiune dificila pentru companiile din sectoarele afectate de criza. Adica cele mai multe. Contextul este foarte diferit acum si prin urmare nici ipotezele sau principiile de lucru nu mai sunt similare perioadei pre-pandemice. Reformularea agendei strategice se impune. Dar nu ca o revenire la ce a fost inainte, ci ca o fundatie solida pe care sa construiesti valoare. Aceasta strategie trebuie sa contina insa tot cele trei elemente esentiale: incredere, tehnologie si oameni.

2022 are toate sansele sa fie unul ”istoric” pentru taxele indirecte, cu precadere in sfera taxei pe valoarea adaugata (TVA). Astfel, anul acesta pare sa fie unul in care Guvernele si autoritatile fiscale isi propun sa recupereze timpul pierdut si sa implementeze cele mai bune practici privind imbunatatirea nivelului de colectare a TVA. Cel mai recent exemplu: Comisia Europeana a lansat un proces de consultare publica, ce este asteptat sa se concretizeze cu un proiect de propunere legislativa in legatura cu initiativa sa ”TVA in era digitala”. Acesta ar urma, pe de o parte sa creasca transparenta in raportarea digitala – prin facturarea electronica, dar si sa extinda inregistrarea unica in scop de TVA. Pana la urma, importanta impozitelor indirecte pentru guverne continua sa creasca, ritmul digitalizarii prinde viteza, deficitele accelereaza, la fel trebuie sa se intample si cu colectarea. La ce sa fie atente companiile in 2022 in privinta TVA?

Companiile au raspuns in moduri diferite la criza. Multe au fost nevoite sa automatizeze modul in care lucreaza cu clientii pentru a atenua riscurile generate de pandemie. Alte companii au trecut la procesele digitale pentru a le facilita angajatilor sa lucreze la distanta. Restrictiile au dus la intreruperi in lantul de aprovizionare si au implicat ajustari ale relatiilor cu furnizorii. Iata de ce acum multe companii fac tranzactii si iau decizii practic in timp real, ceea ce necesita, de asemenea, ca aceste organizatii sa gestioneze riscurile si sa valorifice oportunitatile cu viteza, acuratete si eficienta. Avand in vedere schimbarile accelerate din ultimii doi ani, auditorii din era digitala de astazi trebuie, de asemenea, sa adopte o mentalitate digitala.

Anul 2022 a inceput cu vesti bune pentru piata imobiliara din Romania. Cota de TVA de 5% se aplica din acest an si pentru locuintele mai scumpe de 450.000 lei, plafonul fiind majorat la 700.000 lei. Pentru a putea beneficia de noul plafon, insa, a fost introdusa o noua conditie: cota redusa de TVA se va aplica pentru o singura achizitie in acest interval de pret, in timp ce, in cazul locuintelor mai ieftine de 450.000 lei, se pot efectua mai multe achizitii cu cota de 5%. In cazul cresterii cererii pentru apartamentele situate in noul plafon de TVA, ar putea aparea usoare cresteri de pret. Dar nu ne asteptam, totusi, sa depaseasca noul plafon (dincolo de care ar interveni din nou aplicarea cotei standard de TVA, fapt care ar putea duce la scaderea cererii).