92% dintre directorii generali ai companiilor din Romania sunt preocupati de cresterea poverii fiscale, iar 86% dintre acestia se tem de raspunsul Guvernului la problema deficitului bugetar, arata rezultatele studiului PwC Romania CEO Survey 2014. Acesta este al doilea cel mai ridicat nivel de ingrijorare inregistrat la nivel global, dupa cel din Franta, acolo unde toti directorii de companii au mentionat problema cresterii poverii fiscale drept principala amenintare pentru afacerile companiilor pe care le conduc, si mult peste media globala de 70%.

In acelasi timp, 92% dintre directorii generali din Romania cred ca firmele ar trebui sa-si plateasca „partea corecta” de impozite si taxe. 84% dintre respondenti cred ca firmele multinationale ar trebui sa-si publice informatiile referitoare la venituri, profituri si impozitele si taxele platite pentru fiecare tara in parte in care opereaza, iar 80% sunt de acord ca autoritatile fiscale din intreaga lume sa comunice intre ele informatiile fiscale pe care le au referitor la companii.

Autor: Constantin Magdalina (foto), Knowledge Management, EY Romania

In conditiile numerarului deficitar, problema multor companii romanesti este, in continuare, cautarea unor solutii eficiente de consolidare a fluxului de numerar.

Chiar si in contextul recentei relaxari a creditarii din partea bancilor comerciale din Romania, finantarea bancara nu este inca o sursa de numerar accesibila pentru multe IMM-uri. Cu accesul la finantare redus, companiile in deficit de numerar conteaza de multe ori pe amanarea rambursarii datoriilor prin refinantarea acestora pana cand conditiile se vor imbunatati.

Autor: Miruna Enache (foto), Partener, Asistenta Fiscala, EY Romania

Criza economica si efectele ei inceteaza sa mai fie un subiect fierbinte in Romania in 2014. Economistii sunt mai optimisti in ceea ce priveste cresterea economica in Zona Euro. Stimulii luati in considerare pentru impulsionarea cresterii economiilor nationale sunt cresterea exporturilor si a investitiilor. In egala masura, cresterea fiscalitatii prin introducerea de noi taxe si proceduri administrative aditionale poate incetini cresterea economica.

Un raport al KPMG dezvaluie profilurile fraudatorilor si tendintele fraudei in mediul corporativ

Cartea alba a KPMG ‘Profiluri globale ale fraudatorului’ prezinta in detaliu trasaturile fraudatorilor identificate prin examinarea a 596 de cazuri de frauda investigate de firme membre ale retelei KPMG la nivel mondial, inclusiv cazuri din Romania.

In aceasta perioada turbulenta din punct de vedere economic, companiile si investitorii trebuie sa constientizeze diversitatea fraudatorilor. Cine comite frauda? Care sunt caracteristicile de observat? Profilul global realizat de KPMG reflecta ca fraudatorul este, deseori, angajat al organizatiei-victima (61 de procente), colaboreaza pe ascuns cu altii (70 de procente) si a fost angajat de organizatia-victima de mai mult de sase ani inainte de a comite o frauda (42 de procente).

Mai mult de jumatate dintre executivi iau in considerare vanzarea totala a afacerii lor

O treime (33%) dintre companiile de la nivel global intentioneaza sa deruleze o vanzare de active in urmatorii doi ani, conform raportului anual EY - Global Corporate Divestment Survey, la care au raspuns mai mult de 700 de executivi la nivel global. 80% dintre respondenti se declara deschisi la oferte pentru active de valoare iar o prima de 30% i-ar atrage pe majoritatea executivilor la masa negocierilor.

In ceea ce priveste optiunile, 55% dintre executivii de la nivel global ar putea lua in considerare o vanzare completa a afacerii lor, comparativ cu 34% care ar opta pentru vanzarea unei unitati de business din afacere si 14% pentru initierea unei oferte publice initiale (IPO).

Nivelul de incredere este in crestere la nivel global

Directorii generali din Romania sunt optimisti cu privire la perspectivele de crestere ale veniturilor companiilor pe care le conduc, 86% dintre acestia declarandu-se increzatori in cresterea acestora in urmatoarele 12 luni, iar dintre acestia 39% sunt foarte increzatori. Pe termen mai lung, 96% dintre directorii generali participanti la sondaj cred in majorarea veniturilor companiilor lor in urmatorii 3 ani, iar 49% sunt foarte increzatori. Aceste tendinte sunt similare celor inregistrate la nivel global.

"In viata unei companii vine un moment in care fiscul “bate la usa” si vrand-nevrand, trebuie sa i se deschida.
Vizita organului fiscal poate fi ca urmare a unei solicitari a companiei (i.e. solicitare rambursare TVA), urmarea unui control incrucisat (caz in care controlul este inopinat), fie pentru efectuarea unei inspectii fiscale generale (anuntata de autoritatea fiscala prin transmiterea catre companie a unui aviz de inspectie fiscala)", spune Maria Popa (foto dreapta), Senior Tax Manager PKF Finconta.

Florica Barbuta (foto stanga), Expert Contabil - Accounting Partner in cadrul R&R Audit-Account Expert House precizeaza: “Pentru inceput, contribuabilul trebuie sa stie ca documentul prin care este instiintat ca va avea loc o inspectie fiscala este avizul de inspectie fiscala, in continutul caruia sunt inscrise taxele si impozitele ce urmeaza sa faca obiectul controlului precum si perioada de timp supusa inspectiei fiscale.
Comunicarea avizului de inspectie fiscala se face cu 30 de zile inainte de inceperea inspectiei pentru marii contribuabili, respectiv 15 zile pentru ceilalti contribuabili.

Sa presupunem ca o persoana inregistreaza titlul unei publicatii la OSIM pe clasele 16 – tiparituri, hartie, 35 – publicitate, 9 – fotografie, dar nu o inregistreaza si pe clasa 38 – telecomunicatii, internet. Are protectie pentru publicatia respectiva si in mediul online?

Din premisele enuntate se deduce faptul ca produsele/serviciile protejate in clasele 9, 16, 35 din Clasificarea de la Nisa, confera titularului marcii protectie asupra publicatiei cu acelasi nume, limitand astfel inregistrarea unei marci identice/similare pentru produse identice/similare.

Obligatia certificarii de catre un consultant fiscal a declaratiilor fiscale anuale de impozit pe profit (cu exceptia celor pentru care auditarea este obligatorie) a fost introdusa initial in legislatia fiscala din Romania prin intermediul Ordonantei nr. 47/ 2007. Cu toate ca aceasta masura trebuia sa intre in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2008, aplicarea acesteia a fost amanata pana la 1 ianuare 2014.

Pe parcursul anului 2013, nu a mai fost publicat nici un act normativ care sa prelungeasca amanarea certificarii declaratiilor anuale de impozit pe profit. Prin urmare, incepand cu 1 ianuarie 2014, certificarea de catre un consultant fiscal a declaratiilor fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice, a devenit obligatorie, cu exceptia declaratiilor fiscale pentru care auditarea este obligatorie. Acest aspect a fost confirmat si de catre reprezentantii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Neplata datoriilor comerciale la timp poate conduce la deschiderea procedurii de insolventa, chiar daca situatia financiara a unei companii este extrem de solida, din perspectiva indicatorilor de lichiditate si a gradului de indatorare, fapt relevat de stirile curente despre una dintre cele mai mari companii cu activitate de comert din Romania.

Intarzierile la plata ale datoriilor comerciale au fost observate la nivelul tarilor din Uniunea Europeana si au condus la emiterea Directivei 2011/7/UE A din 16 februarie 2011 privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor, in tranzactiile comerciale. Incepand cu 5 aprilie 2013, aceasta se aplica si in Romania si prevede limitarea termenelor de plata, ca regula generala, la 60 de zile calendaristice.

Autor: Constantin Magdalina (foto), Knowledge Management Market Enablement, EY Romania

Fie ca va aflati in pozitia de director, manager sau factor de decizie, pentru a mentine competitivitatea companiei pe piata, promovarea unei culturi organizationale bazate pe inovatie este cheia care va asigura reusita.

Definita in termeni de norme, valori si asteptari dupa care se conduc oamenii intr-o organizatie, cultura este in mod obisnuit descrisa ca "how things are done around here". In cadrul multor organizatii, inovatia isi face aparitia prin declaratii menite sa schimbe lumea dar sfarseste prin abandon.