”Fondurile Europene in Europa Centrala si de Est – Raport privind progresul inregistrat in 2011” a fost realizat de Divizia de Consultanta in Fonduri europene si Sector Public, pe baza informatiilor primite din partea autoritatilor de catre birourile KPMG din Europa Centrala si de Est (ECE).

Scopul acestui raport este de a prezenta evolutia obiectivelor cuprinse in Cadrele Strategice Nationale de Referinta in a doua parte a perioadei de programare 2007-13. Aceasta este perioada in care toate Statele Membre sunt in proces de elaborare a planurilor pentru urmatoarea perioada de programare, respectiv 2014-2020.

Contrar prevederii exprese din Codul Fiscal (celebrul art. 4 pe care legiuitorul ar trebui sa-l elimine pe motiv de inaplicabilitate) conform careia orice modificari si completari se implementeaza prin lege cu sase luni inainte de data intrarii in vigoare a acestora, Codul Fiscal va suferi noi modificari incepand cu 1 iulie.

Proiectul disponibil pentru consultare pe site-ul Ministerului de Finante contine prevederi salutare din perspectiva contribuabilului, cum ar fi majorarea plafonului de TVA la 220.000 lei, cat si prevederi binevenite partial, cum ar fi acordarea de deductibilitate pentru provizioanele pentru deprecierea creantelor. Alte prevederi, cum ar fi limitarea la 50% a deductibilitatii cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere cu implicatii directe in cazul contractelor de leasing, ar putea ridica probleme in practica.

Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre UE

Dividendele primite de o persoana juridica romana, societate-mama, de la o filiala a sa situata intr-un stat membru, sunt neimpozabile daca persoana juridica detine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate intr-un alt stat membru, care distribuie dividendele.

Modificari privind impozitul pe profit

Cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere si de administrare ale persoanei juridice sunt deductibile in procent de 50% pentru cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii.

Companiile de top din domeniul bunurilor de larg consum si al comertului cu amanuntul din Europa Centrala si de Est, inclusiv in Romania, sunt ingrijorate ca riscul furtului de date este in crestere.

Un studiu recent realizat de KPMG cu ajutorul a 44 de companii de top din domeniul bunurilor de larg consum si al comertului cu amanuntul, care opereaza in noua tari din Europa Centrala si de Est, arata urmatoarele:

In vederea aplicarii unitare a directivelor europene, Guvernul Romaniei a adoptat pe data de 07.06.2012 ordonanta de urgenta nr.24/2012 pentru modificarea si completarea legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar fiscale.

Astfel, cele mai importante modificari care vizeaza marea majoritate a intreprinderilor mici si mijlocii care activeaza in domeniul comertului si a prestarilor de servicii sunt:

Raportul Ernst & Young Eurozone Forecast (EEF) – Summer 2012 lansat astazi porneste de la premisa ca programul de austeritate al Greciei va continua si ca celelalte state membre ale zonei Euro, precum Spania si Italia vor evita turbulente financiare semnificative in perioada urmatoare. Daca aceste conditii sunt indeplinite, aversiunea fata de riscuri a pietelor financiare, a companiilor si a populatiei se va ameliora catre sfarsitul lui 2012, desi nivelul total al productiei zonei Euro se estimeaza ca va scadea cu 0,6% anul acesta. O eventuala revenire in 2013 va fi modesta, avand in vedere multiplele problematici cu care se confrunta zona Euro, fiind prognozata o crestere de doar 0,4%. Pe masura ce constrangerile fiscale se relaxeaza in 2014, EEF prognozeaza ca zona Euro va inregistra cresteri de 1,7% in 2014, si de 2% in 2015 si 2016.

• Ponderea clientilor care intentioneaza sa-si schimbe banca s-a dublat in ultimul an
• 70% dintre clienti ar fi dispusi sa ofere bancilor si mai multe informatii personale, daca astfel s-ar imbunatati nivelul serviciilor de care beneficiaza
• Doar 44% dintre clienti afirma ca bancile isi adapteaza produsele si serviciile pentru a veni in intampinarea nevoilor lor
• 91% dintre consumatori se asteapta la recompense de ordin financiar pentru fidelitatea lor fata de bancile cu care lucreaza

Clientii au tendinta de a controla in mai mare masura relatia cu bancile, devenind mai putin loiali bancii principale si mai dispusi sa lucreze cu mai multe institutii de credit. Un procent tot mai mare dintre clienti se gandesc sa-si schimbe banca, desi, in mare masura, sunt multumiti de cea pe care o au in prezent, se arata in studiul Global Consumer Banking Survey, lansat de Ernst & Young. In cadrul acestui sondaj global au fost chestionati 28.560 de clienti persoane fizice ai bancilor din 35 de tari din intreaga lume.

In principiu, majorarea plafonului de scutire aplicabil intreprinderilor mici la 220.000 RON ar trebui sa aduca efecte benefice companiilor aflate sub incidenta acestui regim (a caror cifra de afaceri anuala este sub plafon), consumatorilor finali, precum si aparatului administratiei fiscale gestionat de ANAF.

Astfel, prin modificarea acestui plafon, un numar sensibil mai mare de companii va beneficia de regimul derogatoriu de scutire de TVA. Acest lucru inseamna, in primul rand, exceptarea de la obligatiile declarative cu privire la TVA, efort administrativ considerabil pentru micii intreprinzatori (daca luam in considerare multitudinea declaratiilor in scop de TVA, cum ar fi decontul de TVA, declaratia pentru operatiuni intracomunitare – 390, declaratia pentru operatiuni interne – 394, declaratiile speciale, etc).

Guvernul intentioneaza sa modifice normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, aducand clarificari in privinta impozitului pe venit, a contributiilor sociale obligatorii, a impozitului pe profit, TVA si in ceea ce priveste plata impozitelor si taxelor locale. De exemplu, in domeniul contributiilor sociale, clarificarile vizeaza stabilirea bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale datorate de angajator, in sensul explicarii unor trimiteri la elemente componente ale bazei de calcul reprezentand exceptii generale si specifice. Se aduc explicatii cu privire la sintagma „alte conditii de munca”, se actualizeaza exemplul de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajator, cu castigul salarial mediu brut utilizat in anul 2012 in suma de 2.117 lei si completarea acestuia cu sintagma „alte conditii de munca”, prevazuta in textul legii. Citeste in atasament proiectul Guvernului de modificare si completare a Normelor metodologice privind Codul Fiscal.

Noua ordine economica globala este prinsa intr-o spirala a schimbarii tot mai accelerata si mai complexa. Pentru companiile producatoare de bunuri de larg consum, aceasta se traduce in transformari radicale si chiar rasturnari ale contextului de business, ceea ce atrage dupa sine oportunitati uriase, dar si riscuri pe masura. Cel mai recent studiu Ernst & Young - Disrupt or be disrupted – abordeaza implicatiile acestui nou mediu economic asupra companiilor producatoare de bunuri de larg consum. Adaptarea lor la acest nou mediu dominat de incertitudine presupune dezvoltarea unei gandiri disruptive, a unei deschideri fata de schimbare precum si renuntarea la unele din caile consacrate de creare de valoare. Doua treimi din companiile care au participat la studiu au declarat ca resimt presiunea din piata pentru a-si regandi modelul operational. Trei sferturi dintre cei chestionati au spus ca trebuie sa faca schimbari majore pentru a-si mentine marjele actuale. Studiul Ernst & Young alatura opiniile a 285 de executivi din intreaga lume, inclusiv Directori Generali si Directori Financiari, ai celor mai mari companii de bunuri de larg consum si analize specializate din aceasta industrie.

In urmatorii cinci ani, cresterea costurilor si deficitul de resurse vor exercita presiuni imense asupra modelelor operationale din industria produselor de larg consum, putand duce chiar la prabusirea unora dintre ele. Sefii de organizatii chestionati in cadrul studiului au clasat pe prima pozitie (figura alaturata) riscul implicat de cresterea pretului la materiile prime si accesul tot mai dificil la acestea. Amenintarile care exercita presiuni pe modele lor operationale vor obliga companiile sa-si regandeasca radical lantul logistic pentru a-si asigura sau pastra accesul la resursele cheie.

Pentru a face fata cu succes noii ordini economice, companiile vor trebui sa adopte un nou mod de gandire iar liderii vor trebui sa redefineasca modul de a crea valoare la toate nivelurile organizatiei. In acest sens, sunt de avut in vedere:

Regandirea optiunilor strategice
Decizia privind cum si unde sa intri in competitie si unde sa-ti concentrezi mai mult eforturile pentru a crea mai multa valoare devine tot mai dificil de luat. Cei chestionati in cadrul studiului au spus ca produsele noi si inovatiile au cel mai mare potential de a crea plus vlaoare. Insa, ei au mentionat, de asemenea, ca investitiile in pietele emergente si dezvoltarea de noi canale se situeaza printre principalele lor prioritati.

Stabilirea ariilor de business unde e nevoie de localizare si unde de centralizare a devenit o optiune cruciala pentru liderii de business din aceasta industrie. Insa, pentru multe din companiile din sector, acest punct a ramas pe mai departe o mare provocare. Doar 16% dintre respondenti au spus ca organizatiile lor sunt capabile sa mentina un echilibru optim intre controlul global si spiritul antreprenorial local, in timp ce peste un sfert au admis ca stau foarte prost la acest capitol.

Realinierea lantului de valori
Companiile vor trebui sa se concentreze pe o cat mai buna definire a modului cum isi pozitioneaza marcile, insa vor fi nevoite sa se deschida si catre integrarea reactiilor venite de la consumator. Canalele social media au un impact tot mai mare in industria bunurilor de larg consum. Doar jumatate dintre respondenti au acceptat ideea ca acest aspect schimba relatia traditionala dintre producatorul de bunuri si consumator.

Lantul de valori trebuie sa fie suficient de rigid pentru a rezista la socuri, insa si suficient de maleabil pentru a putea raspunde unor schimbari bruste sau neasteptate. Cu marjele aflate sub presiune, companiile vor trebui, de asemenea, sa se asigure ca lantul de generare a valorii adaugate functioneaza eficient.

Cei chestionati in cadrul studiului au recunoscut ca au nevoie sa-si imbunatateasca managementul lantului de creare a valorii adaugate. Aproape doua treimi dintre ei au admis ca rutele de punere pe piata au devenit mai complexe, insa doar 26% au spus ca sunt foarte buni in crearea unui lant logistic eficient si agil.

Cresterea costurilor si deficitul de resurse complica si mai mult lucrurile. Extinderea bunastarii in pietele emergente va genera o cerere semnificativ sporita de petrol, apa si alte utilitati. Pe masura ce aceasta cerere creste, vor creste si preturile multor bunuri si utilitati, ceea ce va accentua competitia pentru resursele disponibile si va pune o si mai mare presiune pe marje.  

Executie eficientizata la maximum pentru a capta valoarea
Imbunatatirea marjelor este o prioritate pentru management. Aproape trei sferturi dintre cei chestionati au admis ca e nevoie de schimbari majore pentru a putea mentine marjele la nivelul actual. Mai mult, aproape jumatate dintre lideri au recunoscut ca isi aloca peste 25% din timp pentru acest subiect. Intrebati ce activitati sau investitii considera ei ca ar duce la imbunatatirea marjelor in cadrul companiilor lor, respondentii au mentionat pe primul loc programele de crestere a eficientei si a productivitatii (in figura de mai jos). Ei admit, insa, ca pot fi obtinute castiguri si din colaborari in cadrul lantului logistic care sa elimine pierderile, din simplificarea operatiunilor si din lansarea unor produse noi cu marje mai bune. 

Dintre toate barierele ce pot impiedica o buna executie, valoarea angajatilor e considerata, de departe, punctul cel mai critic. Fara oamenii potriviti care sa poata implementa programele strategice pentru care s-a optat, obiectivele vizate de companii vor fi imposibil de indeplinit. In pofida importantei talentului pentru o executie de succes a strategiei, acest capitol reprezinta inca un punct nevralgic pentru multe companii. Doar 20% dintre cei chestionati au afirmat ca sunt foarte buni in a atrage angajati valorosi si in a optimiza folosirea resurselor umane.

Economiile de piata se bazeaza pe informatie. Atunci cand preturile din piata nu reusesc sa reflecte toata informatia relevanta, luarea de decizii la nivelul producatorilor si al consumatorilor se distorsioneaza, atragand dupa sine, uneori, consecinte dintre cele mai grave. Economistii vad in schimbarile climatice o esuare in a incopora in sistemul de pret informatia relevanta despre impactul de mediu produs de activitatea noastra economica. Prin urmare, din punctul lor de vedere, degradarea activelor de mediu, cum ar fi aerul sau apa, este rezultatul incapacitatii societatii de a pune pretul corect pe consumul lor. Aceasta este perspectiva din care se analizeaza problematica activelor de mediu in raportul elaborat de Economist Intelligence Unit pentru Ernst & Young - Can the market economy function without environmental transparency? – dezvoltat pe baza discutiilor de la ultimul Global Sustainability Summit din Madrid.