Compania de consultanta Valoria a realizat un blitz survey care sondeaza perspectiva managerilor si directorilor executivi cu privire la situatia generata de pandemia COVID-19 in Romania. Potrivit raspunsurilor la chestionarul aplicat in luna septembrie 2021, in plina derulare a valului patru al pandemiei, 78% dintre companii apreciaza ca situatia generata de pandemie in Romania este critica si foarte critica.

Dupa cinci ani in care numarul controalelor fiscale in Romania a scazut dramatic – de la 46.000 in 2016, la 24.000 in 2020, an in care doar pandemia a tinut inspectorii fiscali departe, ne putem astepta ca 2021 sa fie anul in care fiscul va tura in forta pentru a recupera timpul pierdut. De altfel, conform strategiei ANAF, aceasta si-a propus sa creasca numarul de inspectii fiscale cu 10% pana in trimestrul patru al lui 2025. In plus, intensificarea inspectiilor fiscale si un control mult mai strict al banilor reprezinta si principala proiectie a mai mult de jumatate dintre respondentii unui sondaj EY pe aceasta tema, realizat la inceputul anului 2021.

La fiecare 39 de secunde, undeva, pe net, se petrece un atac informatic. In fiecare zi, mai bine de 30.000 de site-uri sunt sparte, in conditiile in care lockdown-ul a crescut cu peste 600% rata de cybercrime. Iar atacul poate veni de acolo de unde te astepti mai putin, de exemplu: cinci din cele sapte milioane de bulgari aflati in baza de date a Fiscului din tara vecina s-au trezit in 2019 cu datele furate dupa un atac al hackerilor; Serviciul de Taxe si Impozite Tulcea a fost blocat vreme de doua zile din cauza unui atac informatic; in timpul perioadei de declarare a impozitelor din 2018, IRS (fiscul american) a primit 234 de rapoarte despre posibile furturi de date, in crestere cu 29% fata de numarul celor primite in acelasi interval cu un an inainte. Desi considerat poate de multi ca anost, domeniul fiscal este o sursa de date interesante, vulnerabil la atacurile informatice.

De multe ori companiile din Romania nu vad in training o prioritate. Este acesta un semn al autosuficientei, al neconstientizarii importantei instruirii, o reprezentare deformata a beneficiilor aduse de aceasta? Nu stim. Stim doar ca pandemia a obligat companiile sa faca totul pentru a se adapta la mediul aflat in schimbare. Pentru a face fata noilor cerinte, acestea trebuie sa actualizeze constant pregatirea oamenilor din organizatie.

Pe o piata a muncii, asa cum se prezinta ea acum in Romania, cand criza specialistilor este mare, chiar foarte mare, cand cautam prin toate canalele disponibile – site-uri de joburi, social media etc. - vedem ca nu putem “disloca” usor oamenii. Mai ales in aceasta perioada incerta, cei care au un oarecare comfort, indiferent de ce natura, nu se uita foarte mult in piata si nu cauta noi oportunitati, dorind in acest moment mai degraba sa isi pastreze job-ul actual.

Companiile vor fi obligate sa declare in mod public locul unde isi realizeaza profiturile si platesc impozitul. Masura a trecut zilele acestea de Consiliul Uniunii Europene si este o concretizare a unei propuneri de Directiva ce data din 2016, menita sa creasca transparenta si sa determine daca multinationalele achita taxele potrivite in fiecare jurisdictie unde isi desfasoara activitatea. Si pana acum acestea erau obligate sa raporteze ce profituri realizeaza si unde, doar ca, exceptie facand cele din SUA, declaratiile lor nu erau publice.

Incepand cu anul viitor, grupurile de companii vor putea compensa profiturile cu pierderile fiscale inregistrate de diversele societati din grup si obtine, in acest fel, reducerea costurilor fiscale. Dar, pentru a beneficia de aceasta facilitate, societatile interesate trebuie sa notifice ANAF in avans, termenul limita fiind sfarsitul lunii octombrie 2021, daca se intentioneaza aplicarea de la 1 ianuarie 2022. Inainte insa, grupul trebuie sa analizeze cu atentie avantajele si dezavantajele unei astfel de decizii, mai ales in conditiile in care inca exista detalii legislative neclare.

Incepand cu data de 1 martie 2022, contribuabilii vor fi obligati sa se inroleze in Spatiul Privat Virtual (SPV), acesta devenind singura cale de comunicare a oricaror documente administrative catre ANAF. Textul de lege nu furnizeaza, insa, o lista a documentelor care trebuie depuse prin intermediul SPV, ci stabileste doar ca vor fi comunicate prin aceasta platforma toate cererile, inscrisurile sau documentele. Nerespectarea acestei prevederi vine cu o sanctiune drastica: daca documentele relevante vor fi depuse de catre contribuabili in format fizic, prin registratura organului fiscal sau prin posta, organele fiscale nu le vor lua in considerare. Si, desi digitalizarea Fiscului este asteptata de toti contribuabilii, iata cum o intentie buna, de optimizare, poate avea consecinte negative, daca nu va fi implementata corespunzator.

Urmatorul an si jumatate, pana in 2023, va fi o perioada de eforturi intense si transformari pentru companii care urmeaza sa faca tranzitia catre modele de operare responsabile si transparenta prin conformarea cu noile cerinte de raportare non-financiara - ESG (politici de mediu, sustenabilitate si guvernanta).

Companiile pot sa aleaga ce obiective ESG doresc sa integreze in cadrul strategiilor lor, iar cerintele de raportare sunt menite sa ajute la atingerea acestora. De asemenea, fondurile europene vor sprijini investitiile durabile. Astfel, exista premisele ca noile reglementari de raportare sa actioneze ca un catalizator pentru dezvoltarea pe termen lung, iar provocarile ESG sa se transforme in beneficii reale si semnificative. Pentru a avea succes, mediul de afaceri trebuie sa gestioneze cele mai importante probleme cu care ne confruntam astazi si, prin urmare, sa demonstreze modul in care creeaza valoare – pentru investitori si pentru societate – prin raportare corecta, completa si relevanta.

Autoritatea fiscala ofera un ragaz marilor contribuabili, amanand cu sase luni data primei raportari a Fisierului Standard de Control Fiscal (SAF-T) sau D-406, cum a fost el numit. Masura vine in conditiile in care, asa cum arata cu doar o saptamana in urma un sondaj realizat de EY Romania, mai mult de jumatate dintre marii contribuabili nu incepusera pregatirile pentru implementarea acestei noi declaratii, iar aproape o treime dintre ei detineau informatiile cerute de raportare in mai multe sisteme informatice de gestiune fiscala si contabila. Ragazul primit de marii contribuabili ar trebui sa mobilizeze companiile, in asa fel incat sa poata realiza declaratia in noile termene.

- 8 din 10 lideri globali afirma ca sunt pregatiti sa faca o achizitie in urmatorii trei ani
- Liderii executivi considera ca sunt necesari stimuli guvernamentali pentru atingerea tintelor net-zero
- Trei din patru lideri cred ca presiunea exercitata de pandemie asupra finantelor publice a accentuat necesitatea cooperarii dintre state privind sistemul fiscal global