Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul National de Redresare si Rezilienta, finantare oferita prin Mecanismul de redresare si rezilienta, ce va sprijini implementarea pana in 2026 a unor reforme si investitii cruciale in domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructura, sanatate, administratie publica, digitalizare). Datorita naturii sale exceptionale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi platite direct Romaniei pe baza progreselor inregistrate in aplicarea PNRR-ului. Si statul va sprijini si incuraja investitiile, indeosebi cele cu efect multiplicator ridicat in economie – 88,8 miliarde de lei in acest an. Dar, sa vedem care sunt principalele programe si mecanisme si cum pot fi ele accesate.

La patru ani si jumatate de la semnarea ei la Paris, Romania ratifica si ea Conventia multilaterala pentru implementarea in cadrul tratatelor fiscale a masurilor legate de prevenirea erodarii bazei impozabile si a transferului profiturilor. Documentul actioneaza ca un protocol ce vizeaza modificarea mai multor tratate fiscale, incercandu-se, astfel, crearea unui mecanism general si eficace prin care sa poata fi evitate renegocierile bilaterale ale tratatelor de evitare a dublei-impuneri. Dar, total inexplicabil, Romania a ales sa nu aplice prevederile Conventiei referitoare la arbitraj, cele la care contribuabilii pot apela atunci cand considera ca au fost impozitati contrar prevederilor unui tratat de catre jurisdictiile contractante, iar autoritatile fiscale statale nu reusesc sa ajunga la un acord amiabil in acest sens. Ce efecte ar putea avea aceasta implementare incompleta asupra companiilor?

Agilitatea a aparut in 2001 ca reactie la abordarea traditionala din dezvoltarea software. Adeptii erau ghidati de convingerea ca aceasta abordare este centrata pe client si stimuleaza colaborarea in echipa.

In abordarea traditionala norma era sa stii ce vrei, cand vrei si sa ajustezi, de obicei in jos, bugetul. Centrarea pe client si nevoile acestuia ocupau un loc secund. In primul rand era vorba despre ”noi si ale noastre”.

Romania va avea posibilitatea sa reduca TVA la alimente la 0% cel tarziu anul viitor: in ce context?

Noul sistem de TVA care le va permite statelor membre posibilitatea de a reduce cota de TVA pana la 0% la anumite bunuri si servicii, printre care si alimentele, va fi adoptat in acest an si va putea fi transpus in legislatiile nationale, cel tarziu in 2023. Astfel, normele UE privind TVA urmeaza sa fie actualizate in prima parte din 2022, avand in vedere ca modificarile au fost adoptate de Consiliul ministrilor de finante ECOFIN si urmeaza sa fie adoptate de Parlamentul European.

Starea de alerta ce a urmat starii de urgenta a fost prelungita prin Hotarari de Guvern de mai multe ori in ultimul an si jumatate. O parte din aceste Hotarari, insa, au fost anulate in prima instanta si exista, in continuare, pe rolul instantelor de judecata, mai multe litigii care le contesta legalitatea. In acest context, apare intrebarea legitima: care va fi efectul anularii hotararilor de prelungire a starii de alerta asupra valabilitatii acestor acte administrative?

Volumul din ce in ce mai mare de date din audit, evolutia tehnologiei si dinamica domeniului sunt trei elemente care au condus la modificari substantiale ale muncii de auditor in ultimii ani. Dar ceea ce urmeaza este si mai revolutionar. Auditorii viitorului, vor folosi instrumente complexe de analiza a datelor, inteligenta artificiala (IA) si metode calitative avansate ca sa genereze impact pozitiv in plan strategic, ca intermediari de cunostinte si generatori de prognoze.

Conform celei de-a doua editii a studiului „Tendinte si provocari in marketing in 2022” realizat de compania de consultanta de business Valoria in colaborare cu agentia de publicitate Mind Shop, in prezent 79% dintre companii pun pe primul loc in preocuparile lor generarea eficienta a rezultatelor, iar 75% au ca provocare executarea strategiilor multicanal (omnichannel).

Viteza aparitiei unor noi reglementari, a digitalizarii autoritatilor fiscale, transparenta din ce in ce mai mare impusa companiilor, materializata atat printr-un numar de raportari in crestere, cat si printr-un nivel crescut de detaliu al informatiilor cerute, progresele tehnologiei sunt principalii factori care duc la redefinirea modului in care functioneaza departamentele fiscale ale companiilor si tot atatea elemente de atentie pentru companii. Aceasta ar fi, pe scurt, concluzia prezentarilor realizate de specialistii EY in cadrul Conferintei sale anuale fiscale. Dar, in ciuda dificultatilor cu care s-au confruntat si se vor confrunta agentii economici, acestia dau dovada de rezilienta: in jur de 60% dintre companii anticipeaza o cifra de afaceri in crestere pentru 2022, cum releva datele unui studiu EY, realizat in preambulul Conferintei.

Multinationalele trebuie sa fie pregatite: Romania, prin vocea ministrului sau de Finante, Adrian Caciu, incepe pregatirile pentru implementarea, chiar de la 1 ianuarie 2023, a Directivei privind nivelul minim de impozitare. Cum costurile administrative si de conformare la introducerea impozitului minim global pe profit (GloBE) vor fi minime, asa cum da asigurari Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), unde va trebui sa lucreze cu adevarat Guvernul va fi la adaptarea legislatiei, astfel incat sa ia in calcul toate situatiile specifice si sa pregateasca  norme clare, care sa asigure o aplicare usoara a Directivei europene.

In utimii doi ani companiile s-au adaptat in mare masura – si adesea cu succes – la noile moduri si conditii de lucru. Liderii de business au adoptat digitalizarea, telemunca, au reorganizat procesele si lanturile de aprovizionare, au controlat costurile si au stat cat mai aproape de oameni. Adica au facut ce era necesar. Sunt masurile luate suficiente pentru ce urmeaza in 2022? Aceasta este intrebarea la care incearca sa raspunda echipele de management acum.

Nevoia tot mai acuta de bani pentru finantarea deficitelor generate de pandemie impinge Guvernele lumii sa introduca noi impozite sau sa le creasca pe cele existente. Inclusiv Comisia Europeana a anuntat ca are in vedere implementarea a trei noi taxe, de la care asteapta in perioada 2023-2030 venituri suplimentare de aproape 17 miliarde de euro, pentru sustinerea programului NextGeneration. Daca in vreo tara se mai vorbeste despre facilitati de natura fiscala, acestea sunt acordate doar investitorilor sau direct indivizilor. Inclusiv China, tara cu cea mai mare crestere economica in ciuda crizei, vorbeste despre consolidare fiscala. Cum ar putea arata 2022 din punct de vedere fiscal pentru Romania?