Increderea directorilor generali in perspectivele de crestere a economiei mondiale a atins la nivel global un nou nivel record al ultimilor zece ani, arata rezultatele celei de-a 25-a editie a sondajului PwC CEO Survey. Astfel, 77% dintre respondenti estimeaza ca evolutia economiei globale se va imbunatati in 2022 fata de anul trecut.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 130, emisa la finele anului trecut, prevedea, alaturi de multe altele, si reducerea la 5% a cotei de TVA pentru livrarea energiei termice in sezonul rece, incepand chiar cu 1 ianuarie 2022. Masura era destinata protejarii anumitor categorii de consumatori - populatie, spitale publice si private, organizatii non-guvernamentale, lacase de cult si furnizori de servicii sociale. Daca vestea a fost binevenita pentru consumatorii protejati, furnizorilor in schimb le-a generat o problema serioasa, intrucat prevederea nu clarifica momentul sau chiar modul in care furnizorii pot aplica cota redusa, punand sub semnul intrebarii implementarea masurii de protectie.

Cand auzim astazi cuvantul „agil” si modul in care este utilizat in organizatii, ne gandim, in general, la viteza in a livra munca pe care o facem. Este una dintre cele mai populare abordari pentru companiile care vor sa faca lucrurile rapid si sa fie mai adaptabile.

Pentru multi oameni, agil inseamna doar lucrul in echipa pentru a finaliza munca usor si repede. Acest lucru s-ar putea sa se intample deja in unele parti ale companiei. A avea cateva echipe „care lucreaza intr-un mod agil” poate facilita viteza in conditiile potrivite, dar realizarea acestui lucru la scara intregii companii este foarte diferita.

Comisia Europeana pregateste o noua Directiva care va reglementa activitatea platformelor online care lucreaza cu liber-profesionisti. Cresterea de aproximativ 500%, din ultimii cinci ani, a veniturilor din aplicatiile online de ride-sharing si livrare la domiciliu existente in Uniunea Europeana, pana la 28 miliarde EUR in 2021, dar si faptul ca 90% dintre platformele digitale active in aceasta regiune le clasifica pe cele 28 de milioane de persoane care lucreaza prin intermediul lor ca liber-profesionisti au determinat Comisia Europeana sa emita o propunere de Directiva, care sa lamureasca statutul acestor lucratori. In urma analizei relatiei lor reale cu platformele de lucru, e posibil ca anumite persoane sa fie recalificate in angajati. In felul acesta, statele membre vor beneficia de venituri bugetare mai mari, prin colectarea impozitelor si contributiilor sociale. Ce efecte ar putea avea implementarea Directivei in Romania asupra unui astfel de model de business?

Adoptata la final de decembrie, Ordonanta Guvernului nr. 130/2021 a marcat introducerea unui numar semnificativ de masuri legislative importante fiscal-bugetare despre care s-a scris si vorbit destul de mult. Am remarcat insa ca - in mod nemeritat, poate - una dintre modificari a trecut total neobservata: prelungirea efectelor juridice a anularii obligatiilor bugetare accesorii pana la data de 30 iunie 2022. Incercam sa descifram de ce s-a intamplat acest lucru si, mai ales sa anticipam, ce perspective ar putea aduce aceasta modificare legislativa in anul urmator. Astfel, Ordonanta 130/2021 pare sa intareasca un trend din ultimii doi ani in care Statul Roman, in contextul dificultatilor financiare generate de pandemia Covid, mai acorda o sansa contribuabililor sai pentru a-si achita debitele fiscale principale restante si a beneficia de anularea obligatiilor fiscale accesorii.

Guvernul a rezolvat problema tichetelor cadou, care trena de mai multi ani, intr-un mod neasteptat: interzice acordarea acestora in orice alt scop decat cel social, altor persoane decat angajatilor proprii.

Palatul Victoria a stabilit insa doar ce se va intampla de acum inainte si nu a adus lamuriri suplimentare asupra tratamentului fiscal al tichetelor cadou deja acordate de catre companii angajatilor partenerilor de afaceri. Ultima modificare fiscala privind tichetele cadou a fost cea de la sfarsitul anului trecut, cand, tot in luna decembrie, au fost introduse in legislatia fiscala prevederi specifice legate de tratamentul avantajelor in bani si/sau in natura primite de la terti – tocmai in ideea de a acoperi in special situatia tichetelor cadou acordate angajatilor partenerilor de afaceri.

Pentru a tine pasul cu oportunitatile din noul mediu de afaceri, dar si pentru a putea face fata cu succes provocarilor, companiile au nevoie de o capacitate foarte mare de implementare a schimbarii. Fie ca este una care are ca scop adaptarea, sau ca aduce inovatie si deschide drumuri noi, schimbarea produce mereu un anumit nivel de rezistenta in organizatie.

Plafonul actual de 450.000 lei pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru vanzarile de locuinte catre populatie va creste pana la nivelul de 700.000 lei incepand cu anul viitor, conform Ordonantei de urgenta nr. 170 publicata sambata, 18 decembrie, in Monitorul Oficial (care include mai multe masuri in domeniul fiscal-bugetar).

Proiectul de Ordonanta a fost initial publicat pe site-ul Ministerului de Finante pe 15 decembrie, astfel ca perioada de dezbatere publica a fost de numai 2 zile.

Se pare ca devine deja o cutuma ca, o data la 2 ani, sa fie reintrodusa brusc pe agenda modificarilor legislative sanctionarea cu inchisoarea a procedurii de administrare a impozitelor retinute la sursa. Astfel, in 2017 si 2019 s-a incercat incriminarea neretinerii sau neincasarea, respectiv, retinerea sau incasarea, urmate de neplata unor impozite si contributii supuse regimului retinerii la sursa, de fiecare data proiectul legislativ fiind abandonat in urma argumentelor logice si coerente invocate de catre mediul de afaceri in procedura transparentei decizionale.

Cresterile, in unele cazuri explozive, de preturi la materialele de constructii au marit si valoarea indicilor pe baza carora se stabileste valoarea de impozitare a cladirilor, majorari care se vor rostogoli mai departe catre sumele pe care agentii economici trebuie sa le plateasca catre autoritatile locale drept impozit pe proprietate. Astfel, am recomanda companiilor sa realizeze cat mai repede evaluarea, desi se afla, poate, in interiorul termenului legal de cinci ani, pentru a tine costurile sub control. Mai ales ca specialistii nu anticipeaza scaderi de preturi la materialele de constructii pe termen mediu.

Sfarsitul de an este momentul bilanturilor. Al evaluarilor de orice fel. Decidentii companiilor se uita in micromediul lor de functionare si fac planuri pentru anul ce vine pe baza macro-prognozelor. Dincolo de criza politica si sanitara, anul 2021 a fost unul de crestere pentru Romania. Sigur, sunt realitati sectoriale sau indicatori care pot contrazice punctual aceasta concluzie, dar trendul general este de crestere. Exista multa incertitudine la orizont ceea ce face cu atat mai binevenita acum prognoza macro-tendintelor care vor modela mediul de business in 2022, precum si deciziile liderilor companiilor. Asadar macro-tendintele care se profileaza in acest moment sunt urmatoarele: