• Doar un sfert dintre directorii generali (CEO) din Romania se asteapta ca veniturile companiilor pe care le conduc sa creasca in 2026. Acesta este cel mai scazut procent din ultimii 5 ani.
• Majoritatea (57%) companiilor din Romania si-au majorat cota de piata in ultimii 5 ani si s-au extins in sectoare noi de activitate (52%). 
• Doar 12% dintre executivii din Romania spun ca AI-ul le-a generat atat venituri suplimentare cat si reduceri de costuri, dar aproape jumatate (48%) spun ca au o strategie clara de AI.

Anul 2026 aduce o crestere semnificativa - de la 10% la 16% - a impozitelor pe veniturile din dividende si castiguri de capital, cu impact major pentru antreprenorii romani. Aceasta crestere de 60% ridica intrebari esentiale despre modul in care capitalul poate fi structurat si utilizat eficient, mai ales cand vorbim despre planuri de investitii sau de exit pe termen mediu si lung.

Productivitatea nu scade pentru ca oamenii muncesc putin. Scade pentru ca muncesc in directii gresite. In multe echipe, productivitatea este confundata cu volumul de munca. Mai multe sedinte, mai multe emailuri, mai multe taskuri deschise simultan. Rezultatul pare intens, dar nu produce valoare.

Daca esti manager sau director general, probabil ai descoperit deja un adevar simplu, dar dureros: conflictele nu apar doar in filmele cu avocati si in sedintele de consiliu. Ele apar si la birou, intre oameni care, teoretic, ar trebui sa traga in aceeasi directie. Mai ales, apar exact atunci cand ai mai putin timp si mai putina rabdare.

In multe organizatii, problema nu este lipsa talentului, ci lipsa succesorilor bine-pregatiti. Cand un manager pleaca, incepe cautarea externa. Cand un director oboseste, nu exista o alternativa interna solida. Compania intra in defensiva. Ritmul scade, deciziile se amana.

Problema echilibrului dintre viata profesionala si cea personala este mai veche decat am crede si nu a aparut dintr-o data, dar in ultimii ani, cel putin post-pandemici, discutiile au capatat amploare si mai multe nuante. Pentru ca si actualul context este de mii de ori mai complex comparativ cu perioada antica (da, inca din Antichitate, Aristotel si Cicero au adus ideea pentru prima oara in atentia societatii) sau cu anii ‘70 – ’80, perioada in care a fost definit mai bine conceptul, in Marea Britanie si SUA.

Romania, alaturi de Vietnam si India, formeaza grupul de state care au impresionat, la nivel global, in ultimul deceniu cu performantele economice. Au urcat spectaculos in clasamentul global al complexitatii economice si au inregistrat totodata cresteri ale PIB de peste 80%. Concluzia rezulta din analiza Indicelui Complexitatii Economice dezvoltat de Harvard University si ne da o lectie importanta: cresterea puternica depinde de complexitatea economica, adica de o economie diversificata in domenii cu valoare mare. 

Companiile care activeaza pe piete globale, in special cele din domenii precum energie, finante, aparare, tehnologie duala, logistica, transport, trebuie sa acorde o atentie sporita noului cadru legislativ privind sanctiunile internationale. Modificarile intervenite la finalul anului trecut introduc raspunderea penala efectiva, definind noi infractiuni. Nerespectarea noilor prevederi legale poate avea consecinte severe: pedepse cu inchisoarea de pana la 12 ani pentru persoanele fizice implicate in conducerea operatiunilor si amenzi penale de pana la 56 de milioane de euro pentru companii.

In multe companii mari si medii din Romania, crizele nu apar brusc. Ele se formeaza lent, aproape invizibil, in spatele unor rapoarte impecabile, al unor sedinte in care toata lumea pare „aliniata” si al unor prezentari care arata mai bine decat realitatea. 

Managerii descopera prea tarziu ce nu functioneaza, iar „petele oarbe” devin vizibile abia cand problema a escaladat, sau s-a transformat in situatie de criza.

Incertitudine fiscala, presiune administrativa si asteptari ridicate privind modernizarea aparatului fiscal ar fi aspectele principale pe care directorii financiari din Romania le-au semnalat ca fiind cele mai solicitante in domeniul lor de actiune in acest an – conform Sondajului privind modificarile fiscale, realizat de EY Romania in ianuarie 2026. Totul vine in urma unui 2025 care a marcat schimbari esentiale in fiscalitatea romaneasca, iar anul in curs, dar si 2027, se anunta cel putin la fel de provocatori. Perceptia aproape unanima a mediului de afaceri este aceea a unei inaspriri a fiscalitatii in 2026, combinata cu perceptia ca solutiile alternative la majorarea taxelor sunt insuficient valorificate de autoritati.

Incepand cu data de 1 februarie 2026, Ordonanta de Urgenta nr. 91/2025 introduce o modificare substantiala in regimul indemnizatiei pentru concediul medical in Romania, reglementand faptul ca indemnizatia pentru prima zi de concediu medical nu va mai fi platita. In reglementarea anterioara, angajatorii suportau integral indemnizatia aferenta primelor cinci zile de concediu medical. De acum inainte, doar zilele 2-6 vor fi platite de catre angajator, prima zi nemaifiind platita nici de catre angajator si nici de catre stat.