Tendintele fiscale la nivel european au fost marcate in ultimii ani de initiative menite sa simplifice si sa modernizeze sistemele de taxare, promovand un cadru mai echitabil si transparent pentru contribuabili si autoritati fiscale.

Si in Romania companiile se confrunta adesea cu provocarea de optimizarea resurselor si reducerea costurilor, fara a sacrifica calitatea. O solutie viabila, adoptata de numeroase organizatii de succes la nivel global, este abordarea de tip Lean Management.

Acest concept, originar din industria japoneza de productie, isi demonstreaza eficienta prin aplicarea principiilor sale si in alte sectoare economice, precum servicii, logistica sau IT. Dar cum poate Lean Management sa sprijine dezvoltarea companiilor din Romania si ce actiuni pot fi implementate pentru a facilita aceasta tranzitie?

In timp ce ESG domina in continuare discutiile din mediul de afaceri, Uniunea Europeana impulsioneaza interesul asupra subiectului prin plasarea principiului "eficienta energetica pe primul loc" in centrul politicii sale energetice, urmarind in continuare sa imbunatateasca guvernanta, sa promoveze transparenta si sa consolideze legatura dintre masurile de atenuare a schimbarilor climatice si cele de protectie a mediului.

Sunt cel putin 10 ani de cand tehnologia si dinamica tot mai accelerata a schimbarilor le dau liderilor dureri de cap si noi provocari.

In acest context, abordarile clasice de leadership si dezvoltare personala par sa isi atinga limitele. Totusi, un nou concept castiga teren: leadershipul vertical.

Acest tip de leadership pune accent pe transformarea interioara a liderului, care este vazuta ca fiind esentiala pentru a raspunde cerintelor tot mai complexe ale mediului de afaceri modern.

Astazi companiile se confrunta cu provocari tot mai mari legate de adaptabilitate, motivatie si schimbare constanta. Nevoia cresterii competitivitatii face dezvoltarea angajatilor esentiala.

Totusi, discutiile frecvente cu managerii de resurse umane din companii antreprenoriale releva o problema comuna: multi dintre acestia nu stiu exact care sunt nevoile de dezvoltare ale angajatilor lor.

Facilitatile fiscale sunt o componenta importanta a planurilor ce vizeaza cresterea investitiilor in activitatea de cercetare-dezvoltare si inovare. Avand in vedere ca, de la 1 ianuarie 2024, contribuabilii care au devenit platitori de impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA), in loc de impozit pe profit, nu au mai putut aplica facilitatea fiscala pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, au fost aduse modificari Codului fiscal. Odata cu publicarea OUG 115/2024, platitorii de IMCA pot scadea din acest impozit valoarea obtinuta prin aplicarea cotei de 16% asupra cuantumului reprezentand deducerea suplimentara de 50% din cheltuielile eligibile pentru activitatile de cercetare-dezvoltare.

• 87% dintre directorii financiari considera ca inteligenta artificiala generativa (GenAI) va impulsiona eficienta in zona fiscala, fata de numai 15% in 2023
• 62% dintre respondenti spun ca angajatii fara studii superioare reprezinta o sursa de capital uman tot mai importanta
• Cele mai dificile obiective in actualul context: mentinerea si alocarea eficienta a resurselor umane in cadrul functiilor financiar-fiscale

O echipa performanta nu doar atinge obiectivele stabilite, ci creeaza si un mediu de lucru motivant pentru membrii sai. Dinamica echipei influenteaza in mod direct eficienta, creativitatea si satisfactia angajatilor.

Insa mentinerea unei dinamici pozitive nu este un proces intamplator, ci unul care necesita atentie si implicare constienta din partea liderilor si membrilor echipei.

In pofida unei scaderi a numarului de tranzactii in prima jumatate a acestui an, trimestrul al treilea arata o revenire a activitatii pe piata romaneasca de fuziuni si achizitii, cu 77 de operatiuni anuntate in perioada iulie-septembrie, fata de 53 in intervalul similar din 2023. Sectorul de real estate, cel al bunurilor de consum si energia regenerabila au fost principalii catalizatori ai acestei cresteri, generand peste 65% din numarul suplimentar de tranzactii anuntate in trimestrul al treilea.

Mi-am inceput cariera acum 30 de ani, intr-o perioada in care managementul resurselor umane era mai mult despre fise de pontaj, dosare groase si zero evaluari anuale. Lucram intr-o companie mare, unde totul era despre eficienta, rezultate si cat de repede puteai rezolva o sarcina.

Oamenii erau tratati ca resurse, iar dezvoltarea personala era o notiune complet necunoscuta. Nu se vorbea deloc despre nevoile sau aspiratiile individuale ale angajatilor.

Actualizarea continua a competentelor este esentiala pentru a ramane competitivi in peisajul profesional dinamic de astazi, insa doar 65% dintre angajati vad aplicabilitatea directa in rolurile lor actuale – este principala concluzie a studiului realizat recent de EY privind necesitatea upskilling-ului si reskilling-ului in randul fortei de munca.

Angajatii si managerii din toate sectoarele de activitate (73%) recunosc valoarea imbunatatirii competentelor, dar realitatea este ca majoritatea - 7 din 10 respondenti - se inroleaza in programe de upskilling/reskilling pentru dezvoltarea personala, nu pentru avansarea in cariera, punand sub semnul intrebarii eficacitatea acestor programe.