Intr-o companie procesul de schimbare pleaca de la lideri. Acestia concep o strategie de schimbare cu initiative care se aliniaza cu aceasta strategie. Astfel, aceste initiative sunt raspunsul pe care il ofera compania la schimbarile din mediul de business. Initiativele strategice imbraca forma programelor si proiectelor care sunt, prin natura lor, factori generatori de schimbare. Potrivit unui studiu intreprins pe baza datelor furnizate de platforma Manager Anticriza, rata de esec a initiativelor de schimbare in Romania este de 70%. Una din posibilele cauze ale acestei rate mari de insucces a initiativelor de schimbare este lipsa aplicarii de metodologii relevante pentru implementarea schimbarii. Cu ajutorul acestora o companie poate fi si eficienta si relevanta pentru mediul de afaceri de astazi, deoarece companiile care gestioneaza eficace initiativele strategice economisesc bani si isi cresc avantajul competitiv in piata.

Industria hoteliera si de alimentatie publica va suferi schimbari si reasezari importante de anul viitor, in contextul aprobarii unui nou impozit care va afecta pozitiv anumite companii si negativ pe altele. De la 1 ianuarie 2017, impozitul specific – care va fi calculat in functie de cateva variabile, cum ar fi suprafata, rangul localitatii, sezonalitatea – va fi datorat de toate societatile care au inscrise in actul constitutiv ca activitati principale sau secundare unul sau mai multe activitati prevazute de cele opt coduri CAEN din domeniile hotelier, cazare, restaurante, baruri, enumerate de lege.

Incepand cu 1 octombrie 2016, declaratia 394 va cuprinde toate operatiunile catre/de la toate persoanele juridice sau fizice, platitoare sau neplatitoare de TVA.

Daca pana in septembrie inclusiv, formularul se depune doar pentru operatiunile cu persoanele inregistrate in scopuri de TVA, practic nefiind declarate informatii suplimentare fata de versiunea anterioara, din aceasta luna nivelul de detaliere va fi mai complex, iar volumul de date care trebuie raportate va fi semnificativ mai mare, aparand, implicit, riscuri crescute de erori.

• 83% dintre companii nu au abilitatea de a cuantifica in mod corect si eficient rezultatele unei campanii promotionale si de a crea premizele pentru repetarea actiunii
• 84% dintre respondenti spun ca nu au primit feedback in ultimele 6 luni referitor la progresul propriu si doar pentru 37% a aparut o ocazie de dezvoltare la locul de munca
• 78% dintre companii aloca un buget de training anual de 2.000 – 10.000 EUR pentru intreaga echipa de vanzari

Cele doua roluri ale managerului de vanzari, "generator de business" si "lider/model pentru echipa proprie", care au fost in top in 2015 si-au inversat ordinea in 2016. Pe primul loc este acum rolul de "lider/model pentru echipa proprie" (in crestere de la 57% la 68%), urmat de cel de "generator de business" (in crestere de la 62% la 65%). Mai mult, 73% dintre liderii din vanzari din Romania considera ca relatia vanzator-client a cunoscut o imbunatatire in ultimii ani, conform noii editii a studiului "Provocarile unui Manager de Vanzari", realizat de Sfera Business.

Incercarea de a analiza operatiunile de export din perspectiva vamala, in paralel cu implicatiile generate de legislatia de TVA, conduce adeseori la rezultate neasteptate. Cateodata, importanta unor conditii de forma poate genera incalcarea principiului privind prevalenta substantei asupra formei („substance over form”), inclusiv aplicarea unor tratamente de TVA contrare legii.

Prezentam mai jos cazul unei livrari de bunuri efectuata de o societate (A) din Romania catre o societate (B) nestabilita in Romania, dar stabilita in alt stat membru UE, in conditiile in care bunurile sunt transportate din Romania in afara teritoriului vamal de catre cumparator (B).

Datoriile si creantele mai vechi de 30 de zile trebuie raportate, de acum online, in caz contrar existand riscul unor amenzi de pana la 5.000 lei. Obligatia nu este complet noua, in acest moment, situatiile fiind raportate pe format de hartie, insa multe societati fie nu au avut la cunostinta existenta ei, fie au ignorat-o.

Recent, guvernul a actualizat aceste obligatii prin OG 22/2016 pentru modificarea OUG 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata.

Un val de controale ANAF va viza preturile de transfer, o arie considerata cu risc fiscal ridicat. Din informatiile echipei Contexpert, numarul de verificari se va dubla fata de nivelul actual, in ultimul trimestru din 2016. Strategiile companiilor vor trebui remodelate, in acest context, pentru a evita riscurile de ajustare a bazei impozabile de catre organele fiscale.

Interesul autoritatilor pentru aceasta zona este in crestere, cu precadere pentru ca guvernele din toata lumea coopereaza in domeniul taxarii pentru a reusi sa impoziteze profiturile acolo unde sunt obtinute si unde are loc activitatea economica. Recent, guvernul a aprobat memorandumul BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) care tinteste schemele de optimizare a profiturilor utilizate de companiile multinationale sau de grupurile de companii.

Transformarea digitala afecteaza fiecare companie. In functie de industrie si de activitatea centrata pe produse sau servicii impactul produs de digitalizare difera. In industria muzicala, spre exemplu, compania Napster a dat tonul digitalizarii si a redefinit aceasta industrie, in timp ce industria de minerit este inca foarte putin afectata de efectele digitalizarii la nivel global. Sigur, este vorba aici si despre viteze diferite specifice fiecarei industrii.

Dar cel mai periculos lucru ar fi ca liderii companiilor care in acest moment sunt putin afectate de digitalizare sa nu-i dea importanta si sa constate peste 5 ani ca realitatea pietei lor s-a schimbat fundamental. Da, fiecare director general incearca sa optimizeze operatiunile din fiecare unitate de business a companiei doar ca tot mai mult solutia se afla in digitalizare.

Societatile cu risc fiscal identificate de analiza ANAF trebuie sa depuna declaratia 088, conform unei noi proceduri, aprobata prin ordinul 2.393/2016.

Principala modificare este ca ANAF nu va mai anula din oficiu codul de TVA, fara o invitatie la sediu si un interviu cu reprezentantul legal al contribuabilului. In acest mod, se creeaza premisele evitarii unor situatii neplacute, cand, de exemplu, din lipsa de comunicare eficienta, unele societati se trezeau peste noapte fara coduri de TVA, fiind expuse riscului de a li se bloca activitatea.

Doua modificari importante au avut loc in august in declaratia 394 pe care trebuie sa o depuna toti contribuabilii inregistrati in scopuri de TVA. Cea mai recenta a avut loc prin OPANAF 2328/2016 care a amanat pentru data de 30 ale lunii termenul limita de depunere a formularului. Prin urmare, D394 se poate depune pana pe 30 august, in loc de 25 august.

Cealalta modificare a fost efectuata prin OPANAF 2264/2016 care stabileste ca pentru perioada 1 iulie 2016 - 30 septembrie 2016 se vor declara numai operatiunile derulate cu persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA. Completarea integrala a tuturor rubricilor din formular a fost amanata, celelalte operatiuni realizate cu persoanele neinregistrate in scopuri de TVA sau cu nerezidentii vor fi declarate incepand cu tranzactiile aferente lunii octombrie 2016.

In luna iunie, guvernul a adoptat printr-un memorandum Planul BEPS (Base Erosion and Profit Shift) - Erodarea bazei de impozitare si transferul profiturilor, elaborat de OECD. Termenul tehnic se refera la efectul negativ al strategiilor de evitare a taxelor, utilizate de companiile multinationale sau de grupurile de companii. Implicatiile vor fi fara precedent, iar unele grupuri ar putea fi chiar nevoite sa-si reconfigureze intregul lant de detineri.

Cu alte cuvinte, prin aceste reglementari se intentioneaza ca profiturile sa fie taxate acolo unde are loc activitatea economica si se creeaza valoare.