Conform raportului PwC Romanian M&A Outlook, piata de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania s-a mentinut la o valoare ridicata, chiar daca, prin comparatie cu anul 2017, a inregistrat o scadere (12%). Deprecierea fata de anul precedent a fost in linie cu evolutia pietei Europei Centrale si de Est.

In privinta volumelor, cele peste 170 de tranzactii inregistrate anul trecut in Romania au insumat o valoare de aproximativ 5 miliarde de euro. Suma are in vedere valorile tranzactiilor facute publice, dar si estimari si proiectii ale valorilor, in situatiile in care date referitoare la pret nu au fost disponibile din surse publice.

- Creste numarul afacerilor de familie din sectoarele bazate pe tehnologie
- Consiliile de administratie au in componenta un procent tot mai mare de persoane din afara familiei, iar diversitatea de gen este foarte redusa
- Creste numarul firmelor europene nou intrate in clasament

Veniturile totale generate de cele mai mari 500 de afaceri de familie din lume au crescut cu 9,9% in ultimele 24 de luni, conform clasamentului global- Global Family Business Index 2019 realizat de EY si Universitatea din St. Gallen, Elvetia. In acelasi timp, numarul afacerilor de familie din sectoarele bazate pe tehnologie a crescut semnificativ ca reprezentare in acest clasament in aceeasi perioada, de la 28% in 2017 la 38% in editia din acest an.

Conform ultimelor noastre observatii si sondaje, venitul mediu brut in Romania in 2019 este de aproximativ 1 000Eur pe luna (in fapt putin mai mic de 1'000Eur) venit care include chirie, transport si alte beneficii. Intr-adevar, salariile difera in mod drastic intre diferite locuri de munca.

Aproximativ 25% din oameni castiga mai putin de 500Eur, apoi aproximativ 50% castiga mai putin de 900Eur (prin urmare, 50% dintre salariati castiga sub  acest nivel de 900Eur) si maximum de 50% din populatia salariala nu castiga egal sau mai putin de 1'400Eur. Din acest ultim segment exista un mic procent  de 15-Max 20% care ar avea  salariul de peste 1'400-1'500 EUR si unul foarte mic (< 2-Max. 3%), cu peste 3'000Eur pe luna.

In contextul discutiilor recente de la nivel european pe tema protejarii drepturilor in online, inclusiv a drepturilor de autor si a intereselor consumatorilor in contextul cumparaturilor pe internet (ex, geo-blocking ), se prefigureaza o tendinta tot mai accentuata de reglementare a activitatilor din online.

Publicitatea pe internet este azi un element cheie de influentare a preferintelor consumatorilor. In lipsa unor reglementari specifice, obligatiile si restrictiile aplicabile jucatorilor de pe aceasta piata sunt neclare si pot genera confuzie in randul comerciantilor activi pe aceasta piata.

In general, sectoarele care imbratiseaza inovatia mai rapid sunt cele in care se observa o lupta constanta pentru clienti, care sunt, pe zi ce trece, tot mai nestatornici – sectorul bancar fiind reprezentativ din acest punct de vedere.

Unele banci prefera sa adopte inovatia ca un mod de operare, altele sa astepte si sa analizeze reactia pietei, inainte sa implementeze tehnologii sau modele similare. In cazul adoptarii ML, pare sa existe un consens ca aceasta va imbunatati interactiunea personalizata cu clientul, va reduce costurile cu vanzarile si timpul de reactie si va imbunatati acuratetea predictiilor in cadrul activitatilor operationale, cum ar fi cele despre performantele vanzarilor, riscurile de neperformanta a produsului, evolutia pietei sau comportamentul clientilor.

Cine cumpara mai mult, femeile sau barbatii? Daca ar avea loc un campionat al shopping-ului traditional, pronosticurile le indica pe femei drept campioane absolute. Dar cum stau lucrurile in cazul cumparaturilor online? Cum se informeaza femeile? Cat de loiale sunt fata de brand? Dar barbatii?

Ca sa aflam raspunsurile la aceste intrebari dar si la multe altele, compania Valoria a realizat studiul “Comportamente de cumparare in era consumatorilor digitali”. Studiul a colectat un numar de 1960 de raspunsuri cu o distributie nationala relevanta pentru un esantion urban.

Dupa lungile negocieri pentru incheirea unui Acord privind iesirea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord din Uniunea Europeana, inca fara rezultate clare, autoritatile fiscale din Regatul Unit (“UK”) au inceput o campanie de informare a societatilor inregistrate in scopuri de TVA in UK, care sunt implicate in livrari/achizitii de bunuri cu UE.

Aceasta campanie initiata la inceputul lunii februarie 2019 are scopul de a atrage atentia asupra schimbarilor de tratament fiscal si vamal ale respectivelor operatiuni desfasurate in prezent si subliniaza necesitatea pregatirilor pentru un “Brexit dur”.

Noile tehnologii impacteaza performanta organizatiei. Transformarile generate de tehnologie obliga companiile sa se schimbe, procesele sa se modifice, liderii sa fie tot mai buni. Din pacate o cercetare realizata de revista Fortune arata ca doar 7% dintre directorii generali cred in capacitatea companiilor lor de a forma lideri si doar 10% ca initiativele lor de dezvoltare au un impact clar in business.

Pentru a genera un impact in formarea liderilor, este recomandabila conceperea unui program alcatuit din patru tipuri de interventii:

Anul 2019 a inceput cu Romania la conducerea Consiliului UE – pozitie privilegiata din care sa influenteze evolutia evenimentelor urmatorilor ani la nivel european dar si global. Anvergura rolului obliga la o anvergura a misiunii. Articularea punctelor de vedere si a directiilor de actiune trebuie sa tina seama de provocarile si riscurile globale.

An de an provocarile si riscurile globale sunt discutate cu principalii lideri ai lumii la World Economic Forum de la Davos. De la nivelul acestui rol, Romania era necesar sa fie parte din aceste discutii prin reprezentatii ei. Portativul amplu al discutiilor cu privire la cele mai mari provocari globale, solicita interlocutori calificati. Numai ca spectrul tematicii nu pare sa intre in culoarele de atentie ale puterii locale.

Economia digitala va fi principalul motor care va stimula cresterea in Europa in anii urmatori. Cu toate acestea, lipsa competentelor necesare pentru pozitii cheie afecteaza capacitatea companiilor de a evolua. Desi transformarea digitala deschide noi oportunitati pentru angajatori, acestora le este din ce in ce mai greu sa recruteze si sa pastreze talentele. Iar acest lucru va avea un impact negativ asupra perspectivelor de crestere economica in Europa si a capacitatii sale de a concura intr-o lume globalizata in care competitia devine tot mai intensa.

In Romania abordarea unui subiect precum consiliul consultativ (Board of Advisors) nu este simpla. De la traducerea  termenului din limba engleza pana la conversia acestuia in practica de business. Reflexele de semantica si cultura locala de afaceri nu par sa tina cu noi. Si totusi, sub impactul globalizarii si raspandirii noilor modele de business subiectul impune o necesara actualitate.

Mediul de afaceri tot mai competitiv obliga companiile sa exploreze optiuni de crestere. Rapid, acestea pot fi de doua feluri: 1. urgent-operationale ca actiuni sau 2. strategic-orientate ca decizii. Din aceasta a doua categorie face parte si consiliul consultativ. Rolul acestuia este sa ghideze, sa consilieze si sa sfatuiasca directorul general/CEO-ul si echipa de management cu privire la directia de dezvoltare a companiei.