Cel mai recent Ordin al presedintelui ANAF, prin care, practic, creste numarul inspectorilor care se vor ocupa de realizarea controalelor la persoanele fizice, vorbeste despre o presiune deja existenta de noua ani de zile pe romanii cu venituri mari sau cu risc fiscal ridicat.

Documentul publicat recent in Monitorul Oficial contine insa un element in plus, care ar trebui sa fie citit de ”orice persoana fizica care are sau a avut obligatia sa stabileasca sau plateasca obligatiile fiscale prevazute de lege”, pentru ca, de data aceasta, Fiscul avertizeaza, fara sa o spuna direct, ca este cu ochii pe toti contribuabilii persoane fizice care si-au determinat singure impozitul si contributiile sociale.

Marketingul de continut are o importanta majora atunci cand este vorba despre promovarea produselor, fidelizarea clientilor si de branding. Desigur, nu este suficient sa creezi un volum mare de continut: trebuie sa te asiguri ca este si valoros. Trebuie sa iei in considerare subiectele de care este interesata audienta ta tinta si sa te concentrezi pe acele subiecte. Continutul plictisitor va face ca un produs sau o companie sa devina mai putin interesante pentru clienti si/sau pentru potentiali parteneri de business.

Compania de consultanta Valoria a realizat un studiu ce capteaza perspectiva conducatorilor companiilor in legatura cu situatia generata de pandemia COVID-19 in Romania. Studiul lansat azi de Valoria identifica perceptia acestora asupra contextului actual, asteptarile lor cu privire la durata de recuperare a companiilor dupa aceasta criza si competentele echipei de management esentiale pentru a trece peste provocari cu succes.

Potrivit sondajului, 55% dintre companii apreciaza ca situatia generata de pandemia COVID-19 in Romania este critica si foarte critica. Dintre cele 440 de companii respondente, 41% spun ca in urmatoarele luni din acest an, in Romania lucrurile vor evolua extrem de defavorabil. Pentru 29% dintre companiile respondente perioada de recuperare estimata este de 9-12 luni, insa 37% estimeaza ca va fi de 12-24 de luni.

Efectul crizei COVID-19 a fost resimtit atat in sectorul public si privat, cat si la nivel social in Romania, modificand preferintele consumatorilor, dar si modul in care se raporteaza la activitatile uzuale si la viitor, se arata in studiul EY Romania - Comportamentul consumatorului roman in contextul COVID -19.

Sanatatea proprie si a familiei, precum si efectele crizei sanitare asupra situatiei financiare sunt principalele elemente care ingrijoreaza in prezent peste 64% dintre consumatorii romani. Urmeaza preocuparile privind accesul la necesitatile de baza (28%), relatiile personale (30%), restrictionarea libertatilor (32%) si abilitatea de a-si atinge potentialul (36%, preponderent pentru cei cu varste cuprinse intre 25 si 65 de ani).

Comisia Europeana a agreat, in cele din urma, ca statele membre sa amane cu pana la sase luni termenele de raportare pentru DAC6. Decizia finala apartine insa statelor membre, amanarea fiind optionala.

Pana in acest moment, 21 de state membre au ales sa amane raportarea, majoritatea pentru sase luni, inclusiv Romania.

Pana la amanare, primul termen de depunere a raportarilor ar fi fost 31 iulie 2020 pentru aranjamentele derulate incepand cu 1 iulie 2020, respectiv 31 august 2020, pentru aranjamentele derulate retroactiv, mai precis intre 25 iulie 2018 si 30 iunie 2020. Decizia Romaniei de a prelungi aceste termene de raportare pana la finalul lunii ianuarie 2021, respectiv februarie 2021 este, intr-adevar, oportuna, companiile avand mai mult timp sa se pregateasca temeinic pentru raportare.

O veste buna pentru cei care vor sa investeasca in Romania. Asteptam ca autoritatile romane sa adopte aceasta prelungire pana in 2023.

Modernizarea ajutoarelor de stat in cadrul Uniunii Europene (UE) reprezinta un subiect mai vechi, iar ideea a aparut inca din 2012, cand Comisia Europeana (CE) a prezentat o reforma in acest sens. Evident, de-a lungul timpului, am avut de-a face cu o serie de propuneri pe aceasta tema, iar la inceputul anului trecut, mai exact in ianuarie 2019, a fost propusa prelungirea unor serii de norme valabile pana la sfarsitul anului 2020 si a fost lansata o evaluare a acestora sub forma unei „verificari a adecvarii”.

Situatia actuala este o rascruce importanta la nivel de societate si de individ. Oamenii sunt la o intersectie cu multe directii provocatoare in viata lor. Antreprenorii sunt la o rascruce cu multe provocari pentru afacerile lor. Se uita in viitor si nu pot prognoza nimic clar, structurat, in raport cu care sa ia decizii importante, iar ceea ce observam zilele acestea, este ca aleg:

1. fie o strategie de tipul incercare-eroare: “Facem asa, vedem ce-o iesi.”
2. fie una de asteptare: “Hai sa vedem ce fac si ceilalti si apoi facem si noi.”
3. fie una de actiune cu orice pret: “Pe cai, ostenii mei! Mai bine murim in lupta decat sa ne predam.”

Acesta criza a adus multe premiere in mai toate domeniile de activitate. Companii de productie s-au reinventat in producatori de masti si dezinfectanti, magazinele online si-au crescut exploziv vanzarile pentru aceste produse care nu prezentau inainte mare interes, industria HORECA a fost nevoita sa pivoteze spre livrarea la domiciliu, turismul s-a oprit, etc. Ca un efect pozitiv, companii din multe industrii s-au reinventat si si-au accelerat programele de digitalizare si de prezenta in mediul online.

Sub impactul tehnologiei, industriile din lumea intreaga se transforma mai repede decat oricand. Ceea ce parea rupt din filmele Sci-Fi la inceputul anilor 2000 devine realitate in prezent. Dincolo de avantajele evidente pe care exploatarea datelor le ofera, sunt exprimate tot mai multe reticente in ce priveste felul in care acestea sunt analizate, utilizate si stocate.

Putem vedea lumea in multe feluri. Daca este sa o privim din perspectiva castig-pierdere atunci putem vedea o lume de oportunitati sau o lume de riscuri. Consecinta? Vom avea o abordare ofensiva sau defensiva in deciziile si actiunile noastre atat personale cat si de business.

In situatii de criza vom actiona automat in functie de perspective adoptata dintre cele doua. Rezultatele vor fi diferite, de aceea acest articol subliniaza avantajele abordarii ofensive care inseamna: pariul pe potential, hotararea de a valorifica oportunitatile, transformare si invatare continua.

Masurile de relaxare resimtite aproape in intreaga Europa isi au ecoul si in Romania, astfel incat din ce in ce mai multe companii le permit angajatilor sa se reintoarca la birou adoptand, asa cum este normal, anumite masuri sporite de protectie sanitara.

Un factor care poate sa treaca adesea neobservat este riscul la care se expun companiile din punct de vedere al atacurilor informatice. Acest risc era unul ridicat inca dinainte de pandemia de COVID-19, iar un raport al FBI arata ca, la nivel global, pe intreg anul 2019 pierderile cauzate de atacuri informatice s-au ridicat la 3,5 miliarde USD, iar de la inceputul anului 2020 pana in prezent, aceste activitati ilicite au crescut cu 37% lunar.