- In 2020, pietele au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, atingand noi recorduri
- Volumele IPO au crescut cu 19% si capitalurile atrase s-au majorat cu 29% in 2020 fata de anul anterior
- Octombrie 2020 a fost cea mai activa luna octombrie din ultimii 20 de ani dupa numarul tranzactiilor

A doua editie a publicatiei KPMG „Contextul pietei de M&A in Romania” arata un optimism sporit in randul investitorilor, care estimeaza ca piata de Fuziuni si Achizitii (M&A) din Romania va creste in 2021. Cu toate ca pandemia COVID-19 a creat multa incertitudine in piata, un numar mare de tranzactii fiind amanate, finalul anului a readus optimismul in randul investitorilor. Incepand cu trimestrul al III-lea al anului trecut, multe tranzactii s-au reluat si anticipam ca tendinta va continua si in 2021, creand astfel oportunitati semnificative in piata.

Astazi tehnologia poate fi o sursa de avantaj competitiv sau o amenintare. Depinde de felul decidentilor de a se raporta la realitatea descrisa de tehnologie. Daca privim dincolo de capacitatile tehnologice actuale si de peisajul competitiv, este util sa luam in considerare multimea de posibilitati pe care le propune tehnologia.

Numai ca spectrul posibilitatilor este mult prea amplu.Probabilistica decizionala este limitata de cantitatea prea mare de date si capacitatea mintii umane de a le procesa. Complicat de aceste limite procesul decizional este facilitat tot mai mult de tehnologie.

In 2021 vom asista cel mai probabil la o accelerare a finalizarii unor investigatii mai vechi si declansarea de noi investigatii. De asemenea, anticipam anumite modificari si evolutii in privinta modalitatilor de investigare punandu-se accent pe zona electronica. Consiliul Concurentei se afla la un moment de preluare a mai multor responsabilitati, in special in domeniul digital. Autoritatea a demonstrat ca ramane o institutie de top si ca are potentialul de a fi revolutionara in materie de concurenta. Ramane de vazut daca autoritatea va continua in zona de modernizare si preventie sau va pune mai mult accentul pe zona sanctionatorie. Daca tendinta de sanctionare se va accentua si amenzile vor fi semnificative exista riscul ca unele decizii sa destabilizeze ecosistemul de concurenta si sa genereze incertitudine in anumite segmente de piata.

Cererea ca raportarea corporativa sa fie mai transparenta este o realitate. Dictata de rolul cheie pe care il joaca in a le spune investitorilor povestea de creare a valorii, raportarea corporativa este modalitatea companiilor de a castiga increderea acestora si a altor parti interesate (in engleza, stakeholders).

Promovarea acestei abordari transparente impune o schimbare mai larga a atitudinilor catre raportari bazate pe un echilibru de informatii financiare (de ex. cifra de afaceri, profit, pierderi, etc.) si non-financiare (de ex. numar de procese de inovare, indicatori de sustenabilitate). Acestea din urma ar trebui sa fie la fel de credibile si de incredere ca datele financiare. Cu toate acestea, exista doua provocari principale cu care se confrunta liderii departamentelor financiare atunci cand dezvolta o abordare bazata pe increderea in datele non-financiare.

Primele 11 luni ale anului trecut arata incasari nete din TVA de 53,44 mld lei si o scadere cu 9,5% fata de aceeasi perioada a lui 2019. Motivele care au contribuit la acest declin, potrivit executiei bugetare, sunt: cresterea rambursarilor de TVA cu 10,8%, facilitatile privind extinderea termenelor de plata a obligatiilor fiscale, dar si evolutiile nefavorabile din anumite sectoare pe fondul pandemiei (industrie, servicii pentru populatie si comertul cu autovehicule). In conditiile in care Comisia Europeana estimeaza un deficit in crestere pentru anii urmatori, de exemplu de 37,4% in 2020, ar trebui sa analizam ce s-a intamplat in 2020 din punct de vedere TVA, sursele de venit pentru stat, dar si care sunt tendintele pe care ar trebui sa le ia in calcul companiile pentru 2021.

Consiliul Concurentei a demonstrat constanta si in vremuri de pandemie

Anul 2020 a fost unul intens in materie de concurenta, activitatea autoritatii de concurenta parand a nu fi fost afectata de pandemie, mai ales daca ne raportam la nivelul ridicat al amenzilor aplicate (peste 70 de milioane de Euro).

Consiliul Concurentei a demonstrat intr-un an de pandemie ca ramane una dintre cele mai puternice autoritati, cu experienta bogata si renume format, in special prin raportare la deciziile luate in ultima perioada. Anul 2020 a venit dupa o perioada de tranzitie in care autoritatea nu a finalizat un numar mare de cazuri si a adus un rezultat foarte bun pentru autoritate din perspectiva amenzilor aplicate (la nivelul anilor de top ai autoritatii), 2020 fiind al treilea in topul amenzilor totale aplicate de autoritate.

Inceput agitat de an: schimbare de presedinti, la pachet cu potentiale cresteri de taxe in Statele Unite. Aparent, acest context ar putea aduce un avantaj pentru Uniunea Europeana, care, influentata de izolarea impusa de anii Trump, a devenit mai independenta, prevalandu-se de o reglementare conceputa pentru a tine China la distanta. In schimb, in mod paradoxal, la finele a sapte ani de negocieri, intre Europa si China pare sa se lege o prietenie, caci tocmai s-au angajat sa isi protejeze reciproc investitiile. Criza sanitara este de asteptat sa se prelungeasca si anul acesta, iar Romania are un nou guvern. Ce ar putea aduce toate aceste schimbari in plan fiscal?

Conform studiului „Barometrul digitalizarii 2020” realizat de Valoria in colaborare cu Doingbusiness.ro, managerii din diverse industrii percep foarte diferit fenomenul digitalizarii. Astfel sunt industrii ca Telecomunicatii (70%), Media si Publicitate (65%), Servicii Profesionale (55%), Servicii Financiar-Bancare (50%), industria Farmaceutica (50%) unde managerii spun ca digitalizarea a avut deja o influenta foarte mare asupra activitatii companiilor. Pe de alta parte in industria de Constructii si Imobiliare (46%) si Turism (45%) sunt cei mai multi manageri care spun ca influenta digitalizarii este mica, iar in industria Chimica (30%) si in Energie si Utilitati (20%) sunt cei mai multi manageri care spun ca digitalizarea nu a avut nici o influenta pâna acum.

Semnarea recenta a Protocolului privind coordonarea sistemelor de securitate sociala aduce noi provocari pentru angajatorii din statele membre ale Uniunii Europene si din Regatul Unit al Marii Britanii, care vor trebui sa aplice atat prevederile anterioare, cat si pe cele noi din aceasta zona. Lipsa de certitudine cu privire la modul in care se vor aplica noile norme, dar si din modificarile operate pentru lucratorii detasati, completeaza noul context. Exista, insa, si o veste buna – o mare parte din dispozitiile noului protocol par sa se alinieze cu cele din regulamentul anterior, aducand, astfel, o oarecare predictibilitate pe piata securitatii sociale.

La provocarea pandemiei, mediul de business a raspuns rapid si cu responsabilitate. A mobilizat resurse, a regandit actiuni, tactici dar si modalitatile de lucru. Si-a aliniat raspunsul la masurile de sprijin guvernamentale si a ajutat la oprirea raspandirii virusului.

Numai ca managerii trebuie sa se uite la ce urmeaza si cum pot incepe sa-si adapteze companiile la lumea post-pandemie. Mai exact, cum pot reusi sa construiasca rezilienta in operatiunile, deciziile, modelul de afaceri si modurile de lucru, astfel incat companiile pe le conduc sa poata rezista perturbarilor viitoare.