Rolul pe care il are sustenabilitatea in strategia de dezvoltare a companiilor incepe sa devina tot mai bine definit la nivelul managementului, fie ca este vorba de gestionarea impactului general pe care il are activitatea companiei, fie despre crearea de valoare pe termen lung pentru partile interesate. Conform studiului derulat de EY Romania “Sustenabilitate si investitii responsabile in contextul COVID-19“, 80% dintre respondenti afirma ca integrarea sustenabilitatii in procesul decizional are un impact pe termen lung asupra performantei operationale.

Dupa cum am observat deja, pandemia a schimbat fundamental modul in care angajatii lucreaza astazi, iar prezenta in cladirile de birouri a fost inlocuita rapid cu munca de acasa si, in curand, cu munca de oriunde in lume, in locuri in care acum un an parea imposibil sa muncesti.

Relaxarea masurilor restrictive impuse in perioada starii de urgenta i-a determinat pe multi angajati sa-si mute activitatea cat mai departe de rutina de zi cu zi din locuinta, dupa o perioada de trei luni in care au fost nevoiti sa lucreze numai de acasa. Noul birou poate fi acum chiar si pe o plaja exotica, la mii de kilometri distanta, daca vine la pachet cu o conexiune buna la internet.

Incepand cu luna august 2020, la nivelul birourilor vamale din Romania au fost implementate noi masuri de fluidizare a traficului de marfuri tinand cont de timpii mari de asteptare (intre 30 si 500 de minute), cat si pentru a sprijini operatorii economici in contextul crizei COVID-19.  Aceste masuri sunt menite sa ajute birourile de frontiera si in contextul operatiunii Brexit, ce se va materializa in mai putin de 5 luni (1 ianuarie 2021) si va atrage in vama un volum suplimentar de importuri/exporturi de peste 4 miliarde de euro.

Reforma fiscala aflata in lucru la nivelul Uniunii Europene nu a fost abandonata, in ciuda faptului ca prima jumatate a acestui an a fost marcata de provocarile socio-economice generate de pandemia COVID-19. Mai mult, odata cu preluarea Presedintiei Consiliului UE de catre Germania la 1 iulie 2020, observam ca reforma fiscala se afla in topul prioritatilor europene si poate juca un rol cheie in planurile de recuperare a economiei post-COVID.  

Comertul international a devenit mult mai scump si mai complex. Competitia pentru talente se complica si ea pe masura ce tot mai multe tari isi inchid granitele sau restrictioneaza accesul. Politicile anti-imigratie stricte castiga puncte electorale si configureaza o agenda anti-capital strain si pro-capital autohton.

Companiile care nu au investit in oameni si instruirea lor ci au optat pentru impartirea de dividente actionarilor sunt nevoite sa-si schimbe politica de angajare si investitii. In acest context exceptional, misiunea decidentilor e tot mai complicata de multiplicarea provocarilor, dupa cum urmeaza:

Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale romanilor cu privire la produse, servicii, canale media si experiente sociale accesate. Calitatea si pretul au devenit criteriile principale pentru optiunea consumatorilor romani. In plus, acest context atipic a generat schimbari si in comportamentul companiilor in fata crizei neobisnuite. 

- Exista opinii diferite din partea companiilor si a mediului de reglementare in privinta viitorului cadru legal pentru Inteligenta Artificiala (IA)
- Ambele puncte de vedere indica potentiale lacune, care pot prezenta riscuri

Exista perspective diferite in modul in care sectorul public si cel privat percep viitorul eticii, guvernantei, protectiei vietii private, politicilor si reglementarii tehnologiilor pentru inteligenta artificiala (IA), se arata in studiul EY - Bridging AI’s trust gaps, realizat in colaborare cu The Future Society. Principalele diferente identificate in studiu se incadreaza in patru arii: echitate si evitarea discriminarii, inovatie, accesul la date si confidentialitate si drepturile asupra datelor.

Impactul economic al pandemiei este deja resimtit si necesita masuri urgente din partea statului, aspectul cel mai important ramanand cel al sanatatii publice.

Criza din sanatate se regaseste si in cea economica, aceasta vizand reactia economiei atat pe termen scurt, dar si pe termen lung. In cazul lipsei politicilor de izolare se ajunge la un numar considerabil de imbolnaviri si decese, dar avem o cadere economica redusa. Cand sunt aplicate masuri de distantare sociala (neinsotite de pachete de redresare a economiei), se inregistreaza un numar mic al deceselor, dar o cadere economica abrupta.

- 98% dintre investitorii institutionali evalueaza performanta non-financiara din raportarile companiilor
- performanta non-financiara a companiei a jucat un rol decisiv pentru 91% dintre investitori in luarea deciziilor de investitii in ultimele 12 luni
- 75% dintre respondenti considera utila existenta unor planuri solide ale organizatiei in privinta riscurilor climatice

Investitorii institutionali evalueaza tot mai adesea performantele companiilor incluzand factorii de mediu, sociali si de guvernanta (ESG), se arata in cea de-a cincea editie a studiului EY dedicat Schimbarilor Climatice si Sustenabilitatii (CCaSS), la care au participat 298 de investitori din toata lumea.

Compania de consultanta Valoria a inceput colectarea raspunsurilor pentru cea de-a treia editie a studiului „Barometrul digitalizarii in companiile din Romania”. Realizat in colaborare cu partenerii de la Doingbusiness.ro, studiul sondeaza perceptiile managerilor si directorilor executivi cu privire la evolutia si impactul digitalizarii asupra companiilor din Romania.

Definitia generala de lucru a digitalizarii este folosirea tehnologiei de stocare si procesare, cautare si regasire a informatiilor intre utilizatorii on-line. Pe graficul de analiza al studiului figureaza principalele tehnologii care transforma mediul de afaceri in prezent, de la inteligenta artificiala, Robotic Process Automation si Big Data, la imprimante 3D, Internetul lucrurilor (IoT), roboti si drone specifice celei de-a patra revolutii industriale.

Digitalizarea isi extinde tot mai mult sfera de aplicabilitate. Auditul este inclus in aceasta sfera de impact. Alta data vazuta ca o functie practicata de minutiosii cifrelor, prin digitalizare, astazi auditul se sustine pe trei piloni: automatizare, date analitice si digitalizarea experientei clientului.

Pentru digitalizarea cu succes a functiei de audit este importanta platforma tehnologica folosita. Aceasta are rolul de a conecta membrii echipei de audit, atat intre ei cat si cu clientul. In plus sutine un management de proiect eficient in perioada derularii procesului de audit.