Fortat sa faca “vraji” pentru cresterea gradului de colectare a TVA la buget, guvernul vine cu un nou subiect “hot”: proiectul de Ordonanta prin care se doreste implementarea unui nou sistem de plata defalcata a TVA. S-au spus deja multe pe marginea acestui subiect, cum functioneaza, cine il aplica, ce penalitati ne asteapta daca nu ne conformam. Intrebarea care ramane, totusi, este cum ne ajuta plata defalcata? Mai precis, care este efectul, in cifre, asupra cresterii gradului de colectare a TVA la buget? Care ar fi “rasplata” pentru un astfel de efort de implementare? Adica, merita sau nu sa ne apucam sa angajam costuri semnificative pentru schimbarea sistemelor informatice, personal suplimentar pentru a putea urmari (zilnic) incasarile si platile in conturile distincte?

Majoritatea statelor europene au transferat o parte semnificativa a procedurilor administrativ-fiscale in mediul online, realizand controalele fiscale electronic (E-audit) si extragand valoare adaugata din datele furnizate de contribuabili. Exceptie fac Romania, Bulgaria si Malta, conform unei analizei Deloitte Romania, pe baza informatiilor existente in cadrul retelei Deloitte, la nivel global.

Harta Europei: In ce stadii se afla alte state

• Cele mai avansate state sunt Austria, Lituania, Slovenia, Ungaria, Portugalia si Polonia, care au implementat atat Standard Audit File for Tax (SAF-T), cat si E-reporting (raportarea electronica a unor documente, de exemplu facturi, balanta etc)

Introducerea noului sistem privind plata defalcata a TVA, prin care se intentioneaza utilizarea unui cont bancar dedicat incasarilor si platilor de TVA va avea efecte semnificative asupra companiilor din Romania, sunt de parere specialistii in domeniul fiscalitatii din cadrul PwC Romania.

Potrivit proiectului de ordonanta, sistemul privind plata defalcata a TVA se va aplica optional incepand cu 1 septembrie 2017, urmand a fi obligatoriu incepand cu 1 octombrie 2017.

Reprezentantii grupurilor multinationale considera, in majoritatea lor covarsitoare, ca modelul de taxare la nivel global se afla intr-un proces de reasezare pe alte principii, iar abordarea autoritatilor fiscale in cadrul controalelor devine mai stricta, arata rezultatele unui studiu realizat de Deloitte, la nivel global, care a fost publicat in august 2017.

Aflat la a patra editie, studiul analizeaza si sintetizeaza raspunsurile a 460 de directori financiari, manageri de taxe si alti profesionisti in fiscalitate din 38 de tari privind impactul masurilor din planul impotriva erodarii bazei impozabile si a mutarii artificiale a profiturilor in alt stat (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS). Romania a devenit membru asociat al BEPS la inceputul lunii iunie 2017.

Ministerul de Finante a comunicat ieri ca, incepand cu 1 ianuarie 2018, contributiile sociale vor fi trecute exclusiv in sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmand sa scada de la 39,25%, cat sunt in prezent, la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce cu 37,5% de la 16% la 10%.

„Romania ar deveni astfel singura tara din Uniunea Europeana care lasa contributiile sociale exclusiv in sarcina angajatilor. Acest sistem nu se aplica in niciun alt Stat Membru pentru ca implicarea angajatorului in plata contributiilor a avut ca scop, inca de la inceputurile introducerii acestora, sustinerea anumitor categorii de persoane care beneficiaza de ajutor social fara insa a contribui la sistem (ex. elevi, studenti, pensionari care beneficiaza de asigurarea sociala de sanatate fara plata contributiei)”, a declarat Mihaela Mitroi (foto), Liderul Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica, PwC Romania.

Desi modelele incleiate de leadership, rezumate la figura unei singure persoane, sunt inca des intalnite, in companiile cu cresteri importante apare o noua generatie de lideri. Eliberata prin tehnologie de retetele patinate ale devenirii profesionale, reprezentatii acestei generatii de lideri digitali revendica tot mai apasat roluri de conducere in interiorul companiilor.

Prieteni cu tehnologia, aceasta ii propulseaza in pozitii de middle management la varste cand parintii lor isi terminau studiile si asteptau repartizarea. Cu toate acestea potrivit studiului Barometrul digitalizarii in companiile din Romania, realizat de compania Valoria, 69% dintre companii nu au dat responsabilitatea pentru dezvoltarea digitala a afacerii unei persoane in pozitie de leadership. Sa fie o oportunitate pentru aceasta generatie?

Impactul potential al programului de guvernare

Romania a ajuns statul cu al 7-lea cel mai mare cost al contributiilor de asigurari sociale din 27 de tari ale Spatiului Economic European (SEE), dupa ce plafonarea bazei de calcul a fost eliminata de la 1 februarie 2017, potrivit unei analize realizate de Deloitte Romania.

Din 2018, Romania ar putea sa revina aproape de mijlocul clasamentului, pe pozitia 11, luand in considerare reducerea ratei cumulate a contributiilor de la 39,25% la 35%, prevazuta in programul de guvernare.

Romania a semnat pe 7 iunie 2017, alaturi de alte 67 de state, Conventia multilaterala pentru implementarea masurilor legate de evitarea dublei impuneri, prevenirea erodarii bazei de impozitare si transferul profiturilor.

Cele mai importante aspecte ale acestui demers sunt urmatoarele:

• Cele 91 de conventii de evitare a dublei impuneri la care Romania este parte au fost desemnate ca fiind tratate fiscale acoperite de Conventie, dar urmeaza a fi incluse intr-un proces de actualizare si modificare ca urmare a adoptarii Conventiei.

• Lipsa unui leadership puternic este factorul determinant in pierderea increderii angajatilor romani in companie
• Doar 7% dintre angajati considera ca sunt recompensati corect pentru succesul angajatorului
• 80% dintre tinerii din generatia Z isi doresc stabilitate la locul de munca

In alegerea primului loc de munca, generatia Z (tinerii cu varsta pana in 21 de ani) din Romania are cea mai mare incredere in recomandarile angajatilor actuali ai unei companii. La distanta de un singur punct procentual (48%), se situeaza sfatul mamei, urmat de cel al consilierului in cariera si de cel al specialistul in recrutare al companiei.

O problema nu poate fi rezolvata cu aceeasi gandire care a generat-o, spunea Albert Einstein. Dar care este problema? Ce anume a condus la aparitia atator provocari pentru functia de HR? In acest moment, raspunsul la aceste intrebari nu este nici simplu, nici la indemana multor organizatii, de la companii multinationale la firme antreprenoriale. Se pot aduce justificari demografice, generationale, de cultura organizationala sau de context economic si tehnologic. Adevarat, dar totusi fals. Sunt cel putin trei surse ascunse de schimbare profunda in organizatii care cer transformarea iminenta a functiei de HR.

• Valoria lanseaza astazi „Puterea brandului personal 2017”, primul studiu despre modul in care este perceputa importanta brandului personal in mediul de afaceri din Romania.
• Personalitatea internationala care este o sursa de inspiratie pentru cei mai multi dintre respondenti prin felul in care isi construieste brandul personal este antreprenorul in serie Richard Branson, urmat indeaproape de alte doua personalitati internationale exceptionale - Tony Robbins si Barack Obama.