Sistemul de plata defalcata a TVA este o noutate absoluta pentru practica fiscala din Romania si, asa cum era de asteptat in aceasta perioada de inceput, mai sunt lucruri de imbunatatit. Dupa doua saptamani de la aplicarea sa optionala, am testat si am identificat primele probleme practice, de baza. Identificarea problemelor mai complexe (e.g. plati efectuate de terti, factoring) si interpretarea acestora de catre organele de inspectie fiscala necesita mai mult timp.

1. Adaptarea sistemelor IT si a proceselor de incasari si plati dureaza
Adaptarea la cerintele sistemului de plata defalcata a TVA mareste timpul de lucru al departamentului financiar, in functie de complexitatea operatiunilor. Pana la finalul perioadei de tranzitie, aplicarea sistemului necesita multa munca suplimentara si poate creste riscul de eroare (acest risc e direct proportional cu numarul de plati si incasari). De exemplu, facturile primite de la furnizorii care aplica plata defalcata a TVA sunt extrase si platite manual, in prezent. Erorile sunt sanctionate aspru, astfel ca e nevoie de multa atentie.

The first reaction is to blame someone. The next reaction is to review your financial position in relation to the company which has gone into insolvency. You will need to review your written contracts with them and to see if the position is protected.

This article deals with the position under insolvency and not under bankruptcy.  It is a feature of Romanian law that once the insolvency procedure is started then all contract’s etc. with the company are frozen. This means that you cannot unilaterally cancel any contract with the insolvent company. The person with that power will be the receiver appointed by the Court under the insolvency procedure. This produces the effect that you the creditor can be in limbo so far as your contract is concerned until the liquidator makes a decision as to whether or not continue the contract or to cancel it.

Conform studiului „Evolutia afacerilor in 2017” lansat azi de Valoria, in a doua jumatate a anului companiile au operat ajustari semnificative la valorile previzionate anterior pentru cifra de afaceri, profitul, numarul de angajati, nivelul salariilor si al investitiilor din acest an. Procentul companiilor care se asteapta la scaderea profitului este acum 20% fata de numai 6% la inceputul anului, iar al celor care spun ca nu fac investitii in 2017 este de 26% in a doua jumatate a anului fata de 10% in semestrul anterior.

„Evolutia afacerilor in 2017 este o cercetare privind mediul de afaceri din Romania. Adresam managerilor intrebarile cele mai importante, care isi gasesc raspuns pana la urma in contul de profit si pierdere sau in fluxul de numerar al companiei. Aceasta analiza arata cum a evoluat sentimentul de business la nivelul companiilor din Romania in a doua jumatate a anului 2017. Din pacate datele comparative indica o alterare a sentimentului de business, apetitul pentru investitii fiind cel care s-a erodat cel mai mult, ceea ce indica un instinct de conservare activat deja de evolutiile fiscale si legislative din ultimele luni”, spune Constantin Magdalina (foto stanga), Expert Tendinte si Tehnologii Emergente, co-autor al cercetarii.

Conform informatiilor raportului de piata Brand Finance Romania 50 din 2017, cele mai valoroase zece branduri romanesti insumeaza o valoare de aproximativ 2,6 miliarde de euro. Topul celor mai valoroase zece branduri romanesti includ companii din domenii diverse precum auto, retail, banci, IT sau telecom.

Asadar, este suficient sa investesti bani intr-un brand pentru a crea valoare? Depinde din ce perspectiva privesti. Termenul de valoare are diverse acceptiuni: promisiunea si indeplinirea unei experiente (din perspectiva marketingului), garantia unor castiguri in viitor (din perspectiva managementului) sau este privit ca o componenta distincta a proprietatii intelectuale (perspectiva juridica).

Chiar daca dictionarul explicativ al limbii romane defineste foarte laconic termenul de brand ca fiind: BRAND², branduri, s. n. Marca de produs a unei firme renumite.

Deloitte Romania a intreprins, in perioada august - septembrie 2017, un sondaj online privind impactul masurilor din planul impotriva erodarii bazei impozabile si a mutarii artificiale a profiturilor in alt stat (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS).

Prin acest demers, Deloitte Romania si-a propus sa afle opinia mediului de business local despre efectele BEPS, dupa ce, in iulie, reteaua globala Deloitte a publicat rezultatele unui studiu amplu pe acest subiect: Initiativa BEPS a OECD si “transformarea fiscalitatii”, la nivel global. Romania nu a fost inclusa in sondajul global si pentru ca nu era membru asociat al BEPS la momentul derularii sondajului. A dobandit aceasta calitate la inceputul lunii iunie 2017.

Plata defalcata a TVA devine operationala in Romania, in mod optional de la 1 octombrie si obligatoriu de la 1 ianuarie 2018. Prioritara pentru companii va fi din acest moment adaptarea sistemelor IT si rezolvarea dificultatilor de flux de numerar determinate de noul mecanism pentru TVA. In plus, companiile ar trebui sa se pregateasca, in masura in care acest lucru este posibil, si pentru posibile blocaje la nivelul Trezoreriei si al ANAF. Acestea sunt cateva dintre concluziile conferintei PwC dedicata introducerii sistemului platii defalcate de TVA, desfasurata azi la Bucuresti.

„Potrivit unui studiu efectuat de PwC la solicitarea Comisiei Europene, referitor la fezabilitatea implementarii unui astfel de sistem, mediul de afaceri ar avea nevoie de mai mult timp pentru a se pregati pentru trecerea la noua modalitate de plata a TVA, estimarile fiind intre 2 si 4 ani pentru o tranzitie optima, care sa nu cauzeze dificultati companiilor”, a declarat Daniel Anghel (foto stanga), liderul echipei PwC pentru Impozite si Taxe Indirecte, PwC Europa Centrala si de Est.

O vorba veche spune ca toamna se numara bobocii; in toamna asta, mediul de afaceri numara schimbarile din legislatia fiscala.

Schimbarea anotimpului aduce cu ea modificari de impact pentru contribuabilii romani. Pe langa masura privind plata defalcata a TVA, un subiect pe marginea caruia s-a discutat cu multa pasiune, in Monitorul Oficial a trecut oarecum nebagata in seama o ordonanta de modificare a Codului de Procedura Fiscala. Aceasta din urma ar putea aduce totusi pentru platitorii de impozite din Romania probleme cel putin la fel de mari precum noul sistem de gestionare al TVA.
Sa le luam pe rand.

Leadership-ul este o tema centrala in lumea de business. Definitia acestuia evolueaza. Stilistica practicarii lui asemenea. Modelele cunoscute publicului se asociaza marilor succese, traseaza tipologii ce se doresc replicate si uneori stau la baza tendintelor intr-ale conducerii.

Development Dimensions International arata intr-un studiu realizat pe un esantion de 1500 de lideri de companii globale care sunt cele trei arii de business pentru care acestia sunt cel mai bine pregatiti: construirea parteneriatelor strategice (59%), cultivarea unei culturi organizationale centrate pe client (56%), asigurarea implementarii strategiei (51%). Pe de alta parte, cele trei arii de business pentru care liderii sunt cel mai putin pregatiti in prezent sunt urmatoarele: dezvoltarea talentelor in organizatie (30%), construirea unei culturi centrate pe excelenta (29%), transformarea culturii organizationale (27%).

Cel mai recent raport semnat World Economic Forum si Deloitte Global, Dincolo de Fintech: o analiza pragmatica a potentialului disruptiv al tehnologiei pentru sectorul serviciilor financiare, evalueaza rolul transformational al tehnologiei si al altor forte disruptive asupra sectorului serviciilor financiare in general, precum si asupra a sapte sectoare in particular, incluzand platile, serviciile bancare digitale, creditarea, asigurarile, infrastructura pietei, managementul investitiilor si finantarea de tip „crowdfunding”.

Raportul reprezinta rezultatul a trei ani de cercetare a rolului transformativ al tehnologiei. Acesta analizeaza impactul inovatiei asupra serviciilor financiare si identifica opt forte disruptive care au potentialul de a schimba peisajul competitiv in cadrul ecosistemului financiar.

Puterea retelelor de socializare pentru mixul de marketing si de comunicare este evidenta. In ultimii 7 ani transformarile din acest domeniu au fost constante si extrem de dinamice. In afacerile de toate dimensiunile, a existat o crestere a popularitatii marketingului prin platformele de social media, iar numarul platformelor utilizate de companii a crescut de la an la an.

Pentru a intelege mai bine modul in care marketingul in social media evolueaza, este esential sa stim care este modul in care acesta este utilizat in mod diferit de industrii si sectoare de activitate pentru a depasi provocari din ce in ce mai complexe.

Din ce in ce mai mult vacanta nu mai inseamna deconectare, pentru ca relaxarea se face acum conectat. Conectat la retelele sociale pe care sunt puse poze de vacanta, continut video, gif-uri. Se merge in vacanta impreuna cu toti prietenii virtuali.

Dar si companiile, din acest punct de vedere, par sa intrein vacanta. Acum mesajele din mediul virtual au un ‚ce’ aparte. Vedem inghetate si cocktail-uri pe paginile de companie. Vedem grupuri de prieteni ce fac rafting, indescifrabile fizionomii cu parapanta sau minunate geografii subacvatice.