Ce este evaluarea si ce tipuri de valoare exista?

Conform definitiei din Ordonanta nr. 24/2011 privind unele masuri in domeniul evaluarii bunurilor, prin evaluare se intelege activitatea de estimare a valorii, materializata intr-un inscris denumit raport de evaluare, realizata in conformitate cu standardele specifice acestei activitati si cu deontologia profesionala, de un evaluator autorizat. Activitatea de evaluare poate fi desfasurata de catre orice persoana care are calitatea de evaluator autorizat.

Evaluarea implica o estimare si nu un calcul exact printr-o formula matematica sau printr-o cuantificare precisa. Ea impune rationamentul profesional al evaluatorului.

Despre necesitatea tot mai mare de a integra functie de vanzari cu cea de marketing in cadrul companiilor se vorbeste de mult timp. Clientii se asteapta la o experienta excelenta la toate punctele de contact cu firma si pe tot parcursul procesului de cumparare, iar 60%-70% din acest proces este online. Astfel devine tot mai dificila impartirea diferitelor etape din ciclul de viata al clientului intre vanzari si marketing.

Continutul de calitate este cheia succesului in marketing si vanzari

‘Content is king’ este mantra marketingului din ultimii 5-7 ani, deoarece clientii sunt atrasi de continutul de calitate prezentat in mod relevant pe fiecare dintre platformele online pe care brandul este prezent. Deci functiei de marketing i se cere sa creeze din ce in ce mai mult continut in diverse forme (video, text, audio, imagini), la standarde de calitate inalte pentru a realiza un mix echilibrat de tactici de pull si push marketing.

„Revolutia Fiscala” continua … Si este din ce in ce mai greu sa identificam beneficiile ei, atat din perspectiva veniturilor ce se doreau a fi colectate in plus la bugetul de stat in urma implementarii pachetului de masuri, dar si a incertitudinii, confuziei sporite si nesigurantei pe care au generat-o modificarile legislative din ultimele luni in general, iar pentru angajatori si angajati in particular.

Din nou in fapt de seara, a aparut un proiect de ordonanta de urgenta care vizeaza compensarea (adica intelegem suportarea de la bugetul de stat) unei parti din contributia la asigurari sociale de sanatate (CASS) pentru a diminua pierderea cauzata de mutarea contributiilor sociale de la angajator la angajat pentru persoanele care beneficiaza de scutirea de la plata impozitului pe venitul din salarii. Ca urmare a bine-cunoscutei si mult discutatei deja Ordonante de urgenta a Guvernului nr. 79/2017, printre categoriile de salariati afectati in mod negativ sunt persoanele fizice care desfasoara activitati in domeniul IT, precum si cei din domeniul cercetarii –dezvoltarii si inovarii.

Brandul personal contine setul de caracteristici care evidentiaza fiecare persoana si comunicarea acesteia. Insa optiunile care definesc in mod specific brandul fiecaruia sunt rezultatul alegerii dictate de varsta, educatie si gen.

Deoarece compania de consultanta  Valoria a realizat singura cercetare cu relevanta statistica din Romania despre brandul personal, in cele ce urmeaza vom prezenta rezultatele acestei cercetari tinand cont de caracteristicile de gen ale respondentilor.

• In ce priveste optiunile cele mai potrivite pentru a-si defini brandul personal femeile privilegiaza comunicarea valorilor proprii (59%) si ulterior comunicarea experientei de afaceri si a competentelor relevante (54%), in timp ce barbatii pun pe primul plan comunicarea experientei de afaceri si a competentelor relevante (62%) si abia apoi construirea unei imagini publice (49%).

Tocmai s-a incheiat editia anuala a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elvetia – o buna ocazie de analiza a principalelor provocari cu care se confrunta lumea – de la securitatea cibernetica, comertul global si crypto monezi la cooperare, egalitatea de sanse, crize umanitare si schimbarea climatica.

In Romania, ecourile acestor subiecte discutate de liderii politici si de business ai lumii nu fac audienta. Agenda publica e sub semnul urgentei si nu poate cuprinde astfel de ‚abstractiuni’. Despre anvergura leadership-ului autohton, care sa gandeasca la acesta scala, nu mai vorbim; se gandeste sporadic si abia local. Insa, ansamblul mondial se sustine pe cei care proiecteaza viitorul, integreaza tendintele in politicile pe care le gandesc si sunt orientati spre economia progresului.

Rezultatul actiunilor noastre este la fel de important ca reactia noastra la acestea. Confruntati cu esecul, unii oameni se lasa urmariti de nereusita, in timp ce altii il folosesc ca pe un prilej de invatare. Unii incremenesc intr-o gandire fixa, in timp ce ceilalti vad oportunitatea cresterii.

De altfel se spune ca atunci cand vei invata sa primesti esecul ca pe o oportunitate te afli pe drumul cel bun, cel al cunoasterii si progresului. Un lider cu mentalitate de crestere a depasit etapa fricilor si primeste esecul ca pe o provocare sau pe ca o experienta menita sa il ajute sa depaseasca orice obstacol.

In multe cazuri companiile nu reusesc sa depaseasca decalajul dintre a sti si a face ceea ce este necesar pentru a pune tehnologia impreuna cu cele mai noi procese si abilitati pentru a aduce functia de HR in secolul 21. Chiar daca unele companii anunta ca isi schimba tehnologia, rolul si procesele de HR raman neevoluate, in timp ce altele pur si simplu scriu istorie prin felul in care integreaza aceste elemente si functioneaza pe baza noii paradigme digitale in HR.

Studiul Valoria Tendinte si provocari in HR sondeaza perceptiile directorilor executivi din top managementul companiilor si ale directorilor de HR cu privire la provocarile strategice care stau in fata functiei de HR. Chestionarul, la care s-au primit 207 raspunsuri, a fost aplicat in perioada la finalul anului 2017, iar raspunsurile la acesta arata discrepante majore intre companii cu privire la aportul staregic al functiunii de HR la dezvoltarea afacerii.

Exista notiuni care prin frecventa folosirii lor conduc la un fel de satietate. Parca nu vrei sa le mai auzi. Se poate spune, cu unele argumente, ca digitalizarea este intr-o astfel de situatie. Si totusi subiectul se impune companiilor prin impactul pe care il genereaza. Integrezi digitalizarea, ai sansa cresterii afacerii. Nu faci asta, poti sa devii istorie.

Daca digitalizarea este un proces care pleaca din interiorul companiei, atunci trebuie sa inceapa cu functiunile interne ale acesteia. Iata care sunt tendintele anului 2018 in digitalizare tinand cont de principalele 5 functiuni interne ale unei companii.

The year 2017 was one when many changes were proposed by the Government, but these changes were not always implemented. Some important changes in the field of taxation have taken place however and will take effect from 1st January 2018. I set out below some of these changes which I feel will have the most impact on individuals and companies. This is not a definitive list and specific advice should be taken as necessary either with your Romanian lawyer or accountant. Whilst there is still much discussion with respect to some of these changes as to their impact and effect, they will become part of the law from 1st January and therefore need to be observed.

Conducerea unei organizatii antreprenoriale este un lucru provocator. Departe de a beneficia/de a avea nevoie de gradul de procedurizare al unei corporatii, firma antreprenoriala ajunsa la un colectiv de 50-80 de angajati poate testa abilitatile de lider ale oricarui executiv de top.

Atunci cand, insa, este condusa chiar de antreprenorul fondator apar niste elemente suplimentare care fac acest exercitiu si mai dificil. Iata de ce, in cele ce urmeaza, voi puncta cele mai mari provocari pe care le poate intampina un antreprenor pe acest drum.

Subiectul care a tinut mediul de afaceri pe jar in ultimele luni pare ca se apropie de o finalitate. Caruselul TVA split a pornit cu aplicare universala, amenzi disproportionate si incalcarea legislatiei europene. Initiativele de temperare a acestor reglementari au tinut cateva luni, urmare a presiunilor mediului de afaceri si negocierilor constante cu autoritatile fiscale si factorii decizionali. Legislatia a trecut prin diferite forme: pana a fost publicata in Monitorul Oficial, s-a aflat in dezbatere in comisiile Senatului si ale Camerei Deputatilor sau a fost aprobata in plenul Camerei Deputatilor.