Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 79/2017 aduce modificari importante in domeniul impozitului pe venit si al contributiilor sociale. In acest context, reducerea impozitului pe venit si transferul de contributii sociale de la angajator la angajat (cu reducerea doar la nivel procentual a acestora si asta limitat la doar 2%) au reprezentat subiectele cel mai dezbatute in ultima perioada. Modificari substantiale sunt aduse nu doar veniturilor de natura salariala, ci si celor din activitati independente. Daca modificarile pentru veniturile din salarii au starnit multe dezbateri controversate, cele privind activitatile independente au parut sa treaca mai mult neobservate sau extrem de putin atinse.

Facand un calcul simplu al nivelului de contributii sociale care ar urma sa se datoreze pentru cele doua tipuri de venit, constatam o discrepanta semnificativa, care nu poate sa nu ridice niste semne de intrebare cu privire la scopul avut prin introducerea unor astfel de modificari, precum si la tentatiile care ar putea sa apara in viitor cu privire la forma de munca sau colaborare intre companii si persoanele fizice.

In ultimii ani a crescut nivelul de interes pentru guvernanta corporativa. Actionari si directori executivi si-au aratat intentia de a face mai transparenta comunicarea informatiilor financiare si non-financiare. Aceasta evolutie a mediului de afaceri este reflectata si in legislatia din Uniunea Europeana.

In Romania subiectul guvernantei corporative a aparut pe agenda publica odata cu aderarea la UE, dar nu a avut niciodata un impact real asupra mediului de business. Crearea unor institutii dedicate, dupa modelul statelor membre, fara mecanisme potrivite de implementare, a condus la o neasimilare a acestor structuri.

Asa se face ca, in randul multor companii antreprenoriale mari din Romania, rolul principal este jucat fie de manager, fie de actionarii majoritari, fie si de unii si de altii. De multe ori managerul general este totodata si proprietarul sau actionarul majoritar al companiei. De unde si riscul ca, dincolo de rigorile de raportare contabila impuse de legislatie, sa stea la panda stergerea diferentei dintre proprietate si control.

The Romanian Government has done what very few Governments in the past have done and that is that they have united both employers and Unions in a common cause. They have done this by implementing the measures set out in Emergency Ordinance 79/2017 (“Ordinance “). This Ordinance was published on 10th November 2017 and has amended the Tax Code.

The Ordinance reduces the number of social contributions to be paid in Romania in respect of employment to only three. However, it has raised the amount of the contributions and placed the obligation to pay them on the employee, rather than on the employer as currently. One good aspect is that personal income tax is reduced from 16% to 10%.

Pe masura ce mediul politic si social se schimba, regulile si normele de business - standarde de reglementare, standarde contabile, protocoale juridice si regimuri etice – se transforma pentru a raspunde acestor schimbari.

In plus, tehnologiile inovatoare si analizele sofisticate de date devin esentiale in respectarea  cerintelor crescande de conformitate. 71% dintre directorii financiari (CFO) din intreaga lume considera ca modificarile cerintelor de conformitate la nivel local si international au devenit atat de complexe, incat afecteaza eficacitatea raportarii. Mai mult, 56% dintre CFO au cel putin 11 standarde de raportare cu care trebuie sa se conformeze si utilizeaza cel putin 11 sisteme de raportare (sisteme de contabilitate, planificarea resurselor intreprinderii („ERP”) si Excel).

Daca ar fi sa stam in fata unei harti a digitalizarii in Europa, cu greu am identifica Romania. Geografia raspandirii digitalizarii pare sa ne ocoleasca. In mediul de business exista insule care se remarca prin implementarea solutiilor digitale, asa cum o arata studiul Barometrul digitalizarii in companiile din Romania, realizat de compania de consultanta Valoria in parteneriat cu Doingbusiness.ro.

Potential exista, trebuie doar sa fie accesat, pentru ca digitalizarea reduce costurile, simplifica procesele, creste eficienta operationala, masoara mai bine performantele companiei, ajuta procesul decizional, creste competitvitatea companiilor romanesti. Cel putin asa arata clasamentul beneficiilor facut de directorii exectivi si managerii care au raspuns la intrebarile din studiul Valoria.

Dupa cum stim, ideea initiala a guvernului de a face obligatoriu din 2018 mecanismul de plata a TVA defalcata a starnit multe proteste si discutii in ultimele luni. Drept rezultat, guvernul a promis ca va modifica OG23 si ca va face acest mecanism optional din 2018. Desi, momentan, Monitorul Oficial contine in continuare doar versiunea obligatorie si nu pe cea optionala, oamenii de afaceri romani si straini – crezand ca problema TVA e ca si rezolvata – si-au indreptat atentia catre alte probleme fiscale de actualitate, precum transferul de asigurari sociale, directiva anti-abuz etc.

Insa, pericolul consecintelor neintentionate nu a trecut in ceea ce priveste acest split TVA (cum se mai numeste mecanismul) incepand din 2018. Atrag atentia ca si astazi (in perioada 1 octombrie 2017 – 31 decembrie 2017) exista un sistem de split TVA optional, insa este foarte diferit calitativ fata de ce isi propune guvernul de la 1 ianuarie 2018. Si aici multa lume – chiar si printre specialisti - nu isi da seama inca de consecintele practice nefaste ale noului sistem “optional”.

Conform „Barometrului centrarii pe client in companiile din Romania 2017”, un studiu realizat de Valoria in colaborare cu Doingbusiness.ro, 89% dintre companii spun ca principalul obstacol in calea unei mai bune centrari pe client este lipsa tehnologiilor necesare pentru administrarea datelor, chiar daca 75% considera cunoasterea nevoilor consumatorilor ca valoarea esentiala care sustine centrarea pe client a companiei. Mai mult, doar 27% dintre companii au ca valoare retentia consumatorilor.

Totodata, studiul arata ca pentru 53% dintre directorii executivi si managerii din Romania cel mai important criteriu pentru a sti ca firma lor este cea mai buna din piata in ceea ce priveste centrarea pe client, este cresterea nivelului de satisfactie al consumatorilor de la an la an. Numai 24% dintre respondenti considera ca cel mai important criteriu de performanta este cresterea calitatii serviciilor prin scaderea timpilor de solutionare a solicitarilor clientilor. Doar 14% dintre companii se concentreaza pe gradul de retentie a clientilor.

Pana in 2020, nevoia de abilitati analitice si de luare a deciziei pe baza de date va creste cu 42%

Tot mai multe studii si cercetari recente graviteaza in jurul impactului tehnologiei asupra locurilor de munca, intr-un orizont de timp apropiat. Astfel, conform rezultatelor prezentate in raportul „Future of Jobs” publicat de World Economic Forum, evolutia tehnologiei va determina transformarea a peste 7 milioane de locuri de munca pana in anul 2020: 5 milioane vor disparea, peste doua treimi fiind din familia posturilor administrative, iar cel putin alte 2 milioane vor aparea.

De asemenea, o estimare recenta subliniaza ca 65% dintre copiii care intra astazi in scoli primare vor avea locuri de munca ce nu exista in prezent. Mai mult decat atat, aflam ca pana in 2020 mai mult de o treime din seturile de competente asociate locurilor de munca viitoare vor contine elemente care nu sunt considerate „de baza” astazi. In consecinta, devine o realitate faptul ca tehnologia, evolutia ei si digitalizarea vor avea un impact semnificativ asupra modului in care muncim si, nu in ultimul rand, asupra felului in care traim.

Pe 23 octombrie, ministrii muncii si ai afacerilor sociale din cadrul Uniunii Europene si-au exprimat acordul cu privire la abordarea generala propusa de Comisia Europeana cu privire la modificarea regulilor privind detasarile transnationale. Acordul confirma principiile cheie propuse de Comisia Europeana in martie 2016, in centrul carora sta plata egala pentru munca egala, prestata la acelasi loc de munca („equal pay”). Venita ca o initiativa a „tarilor bogate ale Uniunii Europene”, modificarile legislative vor afecta puternic companiile din statele membre mai putin dezvoltate economic precum Romania, care vor putea accesa mult mai greu piata unica.

Pentru a asigura conditii salariale corecte si un mediu de lucru echitabil, Comisia Europeana a propus urmatoarele schimbari principale in domeniul detasarilor transnationale:

Autoritatile au anuntat o serie de masuri cu impact potential pozitiv pentru mediul de afaceri, cum ar fi reducerea cotei de impozit pe venit la 10%. Aceasta s-ar aplica atat la veniturile salariale, precum si la veniturile din pensii, chirii, dobanzi, activitati agricole, venituri independente si drepturi de autor. Alte masuri benefice le reprezinta mentinerea plafonului la plata CAS pentru persoanele fizice autorizate, precum si cresterea deducerilor personale pentru cei cu venituri mici.

„Desigur, astfel de masuri sunt de salutat, insa mediul de afaceri are semne de intrebare in privinta sustenabilitatii bugetare a unor astfel de initiative, avand in vedere faptul ca, in expunerea de motive privind acest pachet legislativ, se mentioneaza fapul ca acestea vor genera o scadere a veniturilor bugetare cu pana la 5 miliarde de lei in 2018.

Leadershipul conteaza, dar cat de mult? Are o companie viitor cu un leadership fara viziune? Sunt intrebari care deschid tema relatiei dintre leadership si viziune. Pentru ca lider este cu adevarat cel care are o viziune clara, se identifica cu aceasta si ii integreaza pe oamenii din echipa sa in povestea pe care viziunea o spune.

Un studiu al Development Dimensions International a masurat care sunt principalele abilitati ale liderului: gandirea independenta (30% la nivel global, 42% la liderii de business din Europa), gandirea stratgica si creativa (20% la nivel global vs. 23% in Europa), capacitatea de a se conduce pe sine si pe ceilalti (16% vs. 23%), planificarea si anticiparea (16% vs. 15%).