Atunci cand Dr. Geil Browning, CEO & Founder Emergenetics International, a analizat modul in care persoanele abordeaza leadership-ul, a identificat trei intrebari fundamentale:
1. Cine esti tu?
2. Ce iti place cel mai mult?
3. Cum poti tine lucrurile in echilibru intr-o lume in continua miscare

Aceste intrebari ajuta liderii sa se auto-cunoasca si sa inteleaga cum pot avea impact. Poate fi dificil sa ii conduci pe altii atunci cand nu stii foarte multe despre propriile valori, principii, moduri de a gandi. De aceea, demersul este necesar nu numai pentru propria persoana, dar si pentru cei a caror dezvoltare o poti influenta intr-un fel sau altul.

Conform studiului „Barometrul digitalizarii 2018”, realizat de Valoria in colaborare cu Doingbusiness.ro, in aproape 6 din 10 companii (59%) nu exista la nivelul conducerii de top suficiente cunostinte si expertiza pentru ca managerii sa evalueze si sa dezvolte un model de afacere digital. In companiile puternic influentate de digitalizare procentul celor care considera ca managerii lor au aceasta expertiza este de 55%, dar scade la 22%-23% in cazul celor mediu si putin influentate de digitalizare.

Conform legislatiei in vigoare, operatorii economici care introduc pe piata ambalaje si produse ambalate sunt responsabili sa asigure gestionarea ambalajelor devenite deseuri pe teritoriul national. Insa, procesul continuu de modificare si actualizare a cadrului legislativ genereaza o serie de dificultati in activitatea operationala a companiilor – de la determinarea cantitatilor de ambalaje, la valorificarea cantitatilor obligatorii prin lege.

Un nou tip de raportare financiara isi face aparitia in peisajul de business din Romania, raportarea financiara integrata. Inteleasa pana acum drept documentul de referinta pentru investitori si factori interesati in performanta companiei, raportarea financiara consacrata include acum si componenta sociala si de impact asupra mediului in care o companie functioneaza.

Cu o origine a dezbaterii ce merge in urma cu 30 de ani, raportarea financiara integrata rezuma perfect nevoia de performanta si responsabilitate a companiilor. Performanta prin urmarirea “obiectivelor prezentului” si de responsabilitate a obtinerii rezultatelor “fara a compromite abilitatea generatiilor viitoare de a-si atinge propriile obiective”. Acest deziderat a condus la rafinarea acestui principiu si definirea mai clara a acestuia prin aparitia unui nou concept “triple bottom line”.

Intr-o companie mecanismul luarii deciziilor poate fi complicat. Deoarece sunt mai multi jucatori implicati, existenta unui regulament este necesara. Guvernanta corporativa este un ansamblu de reguli ale proceselor decizionale prin care companiile sunt manageriate intern si supervizate de Consiliul directorilor cu scopul protejarii intereselor tuturor utilizatorilor externi si interni (stakeholderi). Prin emiterea si implementarea regulilor si procedurilor de luare a deciziilor, guvernanta corporativa repartizeaza totodata drepturile si responsabilitatile fiecaruia dintre cei implicati.

Marile afaceri de familie creeaza culturi organizationale agile, inoveaza si recompenseaza prospetimea in gandire, se arata in studiul EY family business survey 2018. Toate aceste elemente alimenteaza fenomenele disruptive din piata, iar ce este mai interesant, putine afaceri de familie globale (12%) se identifica drept factori disruptivi.

Respondentii de pe principalele piete globale recunosc faptul ca au o cultura antreprenoriala distincta (68%), ca stimuleaza agilitatea si schimbarea (67%) si ca isi permit sa faca greseli in demersul lor de a-si  imbunatati afacerea (61%). In mare parte, folosesc mediile sociale (68%), incorporeaza tehnologii Big Data (65%) si folosesc Robotic Process Automation – RPA – in eforturile lor de a mentine ritmul cu ceilalti (50%). Astfel, dezvolta culturi organizationale cu o mare capacitate de a crea sau a fructifica fenomenele disruptive de la o generatie la alta.

Planul de marketing descrie actiunile specifice de marketing pe care compania le va derula intr-o anumita perioada de timp, de obicei un an. Aceste actiuni vizeaza de cele mai multe ori: cresterea notorietatii brandului corporate, atragerea potentialior clienti si convingerea acestora sa achizitioneze produsele sau serviciile companiei, cresterea recurentei vanzarilor.

Planul de marketing nu trebuie sa fie lung si nici nu trebuie sa fie un material complicat. El poate face parte din planul de afaceri general sau poate constiui un document separat. Rolul principal al acestuia este acela de "foaie de parcurs", care va oferi informatii detaliate despre ce si cum va face compania pentru a-si atinge obiectivele de marketing.

► Capitalul global atras de listarile publice initiale a inregistrat o crestere de 28%, in timp ce numarul de listari s-a redus cu 27% fata de primul trimestru 2017
► Valoarea atrasa de regiunea EMEIA a crescut cu 191% in T1 2018 datorita mega-tranzactiilor
► Regiunea Asia-Pacific continua sa domine activitatea IPO dupa numarul de listari

In ciuda incertitudinilor geopolitice si a volatilitatii pietei, activitatea de listari publice initiale de la nivel global (IPO) a inregistrat o crestere puternica in primele trei luni ale anului 2018. Astfel, piata globala a listarilor publice initiale a atras 42,8 miliarde USD in primul trimestru 2018, marcand o crestere de 28% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Desi centrarea pe client nu este un concept nou, a ajuns sa fie din ce in ce mai relevant in contextul transformarii digitale a companiilor, a marketingului digital, a capacitatii managerilor de a monitoriza, intelege si modela experienta clientului. In studiul realizat de Valoria si Doingbusiness.ro, Barometrul centrarii pe client in companiile din Romania, centrarea pe client este privita ca fiind o strategie care aliniaza dezvoltarea si livrarea produselor companiei in jurul nevoilor consumatorilor cu scopul de a creste valoarea companiei.

Din pacate, multe companii sunt departe de a avea o cultura a serviciilor centrata pe client. De aceea este bine sa stim care sunt principalii 5 factori care blocheaza acest proces in interiorul companiilor, conform rezultatelor studiului Valoria si Doingbusiness.ro.

In mod traditional, activitatea bancara este scutita de TVA, fara drept de deducere. Astfel, ca regula generala, bancile nu colecteaza TVA pentru activitatile realizate si nici nu deduc TVA pentru achizitiile efectuate. Insa, este aceasta abordare cea mai benefica pentru banci? Exista solutii de reducere a costurilor cu TVA? Daca da, unde gasim aceste solutii si cum le putem implementa?

Singura directie in care ne putem indrepta pentru a gasi raspunsuri la astfel de intrebari este jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. In timp ce abordarea traditionala poate fi sigura din perspectiva controalelor fiscale, costurile aferente pot fi semnificativ imbunatatite prin aplicarea principiilor jurisprudentei europene. Aceste principii pot schimba perspectiva si pot sustine aplicarea tratamentului de TVA dorit de banci, in practica anumite principii fiind deja acceptate si confirmate de autoritatile romane in cadrul controalelor fiscale.

Companiile, in multe cazuri, nu reusesc sa depaseasca decalajul intre ”a sti ce este necesar” si de ”a face ceea ce este necesar” pentru a continua sa creasca, sau sa existe, in secolul 21. Unele companii isi schimba tehnologia si modelul de afaceri, in timp ce altele continua pur si simplu sa faca ce au mai facut, fara a prelua controlul destinului lor in noua lume digitala.

Dar companiile nu sunt nimic fara oameni, cel putin deocamdata. De aceea este oportun sa ne intrebam cum facem sa punem impreuna tehnologia, procesele si abilitatile relevante pentru a aduce functia de HR in era digitala?